Alergie la medicamente

Reactiile adverse alergice se constituie in efecte nocive ale medicamentelor care au un mecanism imun. Ele sunt independente de doza , pot aparea la doze foarte mici deoarece presupun o sensibilizare prealabila. Frecventa generala a reactiilor alergice la medicamente se situeaza in jurul a 10%. S-a descris o predispozitie care e probabil determinata genetic. Sensibilizarea alergica se dezvolta de obicei dupa 5 – 14 zile de la prima administrare, uneori mai mult in cazul tratamentului continuu.

Riscul e mai mare pentru administrarea locala si mai mic pentru administrarea orala. Alergia e specifica la o anumita substanta, dar poate cuprinde si compusi inruditi structural. Reactiile sunt spre exemplu comune pentru toate penicilinele. Pentru dezvoltarea alergiei e necesar ca medicamentul in general cu molecula mica sa formeze conjugati prin legarea covalenta de o polipeptida sau proteina din organism. Uneori determinantul antigenic este un metabolit al medicamentului (ex. derivatii Peniciloil pentru peniciline).

Reactiile adverse la produse farmaceutice si pentru diagnostic sunt un risc major in practica medicala, determinand morbiditate si costuri importante: apar la aproape 15% dintre pacientii tratati ambulator si la peste 17% dintre cei tratati in spital; circa 4% dintre internarile in spitalele de pediatrie din Spania sunt legate de reactii adverse medicamentoase (RAM) suficient de severe pentru a necesita retinerea pacientului sub observatie. in SUA circa 50% dintre medicamentele aprobate au prezentat efecte adverse nedetectate in cursul etapelor de experimentare dinaintea aprobarii; in aceeasi tara RAM afecteaza 2,2 milioane de pacienti si reprezinta a cincea - a sasea cauza de deces (0,1% dintre pacientii internati in sectiile medicale).

Rareori este posibila indepartarea specifica a unei stari morbide prin intermediul unui pharmacon fara sa fie influentate concomitent si alte functii ale organismului (efecte secundare). Efectele secundare pot fi : dorite / nedorite, nocive / nenocive, dependente sau nu de doza, previzibile / imprevizibile.

Dupa definitia OMS, efectele secundare / actiunile nedorite (tabelul 1) ar fi ,,reactii indiferent de mecanismul de producere - care lezeaza primitorul si se produc neintentionat, la dozele recomandate". Cand se declanseaza o stare morbida prin intermediul unui pharmacon, stare ce persista si dupa intreruperea medicamentului, aceasta poarta numele de boala iatrogena medicamentoasa.