Candidoza genitala

Candidoza descrie un grup de infecţii fungice implicând pielea şi mucoasele. Infecţia este determinată de speciile de Candida, mai ales Candida albicans. Cea mai folosită clasificare a candidozei orale împarte infecţia în 4 tipuri incluzând candidoza pseudomembranoasă acută, candidoza acută atrofică, candidoza hiperplazică cronică şi candidoza atrofică cronică.

Candidoza hiperplazică cronică a fost apoi împărţită în alte 4 grupe în funcţie de localizare şi implicare endocrină: candidoza cronică orală (leucoplakia candozica), sindromul candidozic endocrin, candidoza mucocutanată localizată cronică şi candidoza difuză cronică. Candidoza eritematoasă este termenul folosit pentru leziunile roşii ale candidozei.

Candidoza este o afecţiune predominantă a persoanelor în vârstă sau a celor imunosupresate prin medicatie citostatică, infecţie HIV, terapie antibiotică de lungă durată, afecţiuni cronice: diabet, deficienţe imunologice, neoplasme.
Daca corticosteroizii sau antibioticele reprezintă cauza candidozei se recomandă reducerea dozei sau modificarea tratamentului. Dacă cauza de fond a afecţiunii nu este cunoscută sau nu poate fi evitată se recomandă terapie antifungică sistemică sau topică. La pacienţii cu imunosupresie severă este importantă prevenirea extinderii infecţiei şi colonizarea altor zone. Regiunea orofaringiană este principala sursa de colonizare şi permite răspândirea secundară a infecţiei. Rezistenţa la antifungicele azolice este o problemă bine cunoscută, mai ales la persoanele cu infecţie HIV şi alte condiţii imunosupresive. Prognosticul este bun pentru majoritatea gazdelor imunocompetente, dar la pacienţii imunocompromisi rezistenţa antifungică este frecventă.

Factorii care favorizează candidoza cuprind:
-starea de purtător este mai frecventă la femei decât la bărbaţi şi în lunile de vară;
-rata ridicată a stării de purtător este observată la imunocompromişi, grupa de sânge O şi lipsa secreţiei antigenelor salivare;
-starea de purtător este mai ridicată pentru saliva acidă;
-xerostomia creşte starea de purtător;
-folosirea de medicamente psihotrope care determina xerostomie;
-cantitatea de micelii este crescuta în timpul somnului şi scade în alimentaţie şi periajul dinţilor;
-fumatul creşte starea de purtător candida, creşte riscul de infecţie la persoanele cu HIV, determină mai ales candidoza multifocală şi glosita romboidă mediană;
-terapia cu tetracicline;
-dezechilibrul florei microbiene orale, prin supresie bacteriană, alterarea fluxului salivar, defecte imunologice;
-terapia corticosteroida topică, sistemică sau aerosolizată;
-diabetul zaharat.