Hepatitele virale

Hepatitele virale sunt boli ale ficatului cauzate de virusuri. Se deosebesc trei forme clinice: hepatita A, hepatita B si hepatita C. Primele doua sunt cele mai frecvente. Trebuie amintit ca, pe langa acestea se intalnesc (rar) hepatitele produse si de alte virusuri: Ebstein-Barr, citomegalic, herpetic (mai ales in perioada neonatala), coxsackic, febra galbena, leptospiroza.

ATENTIE! Hepatitele sunt boli care de cele mai multe ori nu prezinta semne vizibile. Singura modalitate de a sti daca ati contractat virusul hepatic este testul de depistare intr-un laborator de analize medicale.

Cele mai comune tipuri de hepatita virala sunt hepatitele A, B si C. Atat hepatita B cât şi hepatita C pot provoca leziuni serioase, permanente, la nivelul ficatului şi în multe cazuri chiar moartea.

Hepatita A nu determină o infecţie cronică asupra ficatului. Acesta este primul virus hepatic descoperit si este cunoscut ca fiind cea mai frecventa cauza de inflamaţie hepatică.
Cum se transmite Hepatita A?

Virusul hepatic A poate fi găsit în materiile fecale ale unei persoane infectate cu acest virus. Este trasmis prin contactul cu aceste materii fecale infectate şi din acestea poate trece cu uşurinţă în mâncare şi apă, şi prin ingerare, în organismul uman.

Cele mai frecvente căi de transmitere a hepatitei A sunt:

- ingerarea alimentelor şi a apei ce au intrat în contact cu materii fecale infectate;
- omiterea procesului de spălare a mâinilor după utilizarea toaletei;
- utilizarea instrumentelor de mâncat/băut folosite în prealabil de o persoană infectată;
- sexul neprotejat (de orice formă – inclusiv oral şi anal)

Există câteva grupuri care prezintă un risc ridicat de a contacta hepatita A:

- copii care trăiesc în comunităţi precum creşe, grădiniţe etc.;
- adulţi care trăiesc în condiţii aglomerate şi nesanitare;
- vizitatori ai ţărilor cu prevalenţă ridicată de hepatita A;
- persoanele active sexual;

Şi, de asemenea, există situaţii care favorizează trasmiterea virusului hepatic A:

- dezastrele naturale precum inundaţii, cutremure etc. când apa potabilă poate fi cu uşurinţă contaminată cu virusul hepatic A.

Cine risca mai mult să facă Hepatita A ?

Riscul depinde în general de condiţiile de igienă din mediul de viaţă şi de igiena personală.
Riscul este mai mare în colectivităţi (şcoli, grădiniţe, cămine de copii şi tineri)
Călătorii în zonele geografice cu risc crescut.

Hepatita B este o infecţie serioasă a ficatului produsă de virusul hepatitei B (VHB). Hepatita B este una dintre formele care se răspândesc cel mai uşor (contagioasă) de hepatită virală, care include hepatita A, B, C, D, şi E.
Virusul hepatitei B este transmis prin contact cu sângele sau cu lichidele corpului unei persoane care este infectată. Hepatita B este de aproape 100 de ori mai infectantă decât HIV. În anumite zone ale lumii, infecţia virală cu hepatita B este prezenăa permanent în populaţie (endemică). Virusul hepatitei virale B nu produce direct leziuni hepatice. Mai degrabă răspunsul imun al organismului faţă de virus (un corp străin) produce paradoxal leziunile. Astfel, într-o infecţie cu VHB raspunsul imun al organismului faţă de virus este responsabil atât de eliminarea virusului din organism cât şi recuperarea după infecţie.

 Hepatita C este o infecţie virală a ficatului, transmisă prin sânge, care a fost identificată abia în anul 1989. După infecţia acută, 80% din hepatitele C se cronicizează, iar un sfert din aceste cazuri cronice devin ciroze, după 10-15 ani, mai ales la bărbaţii în vârsăa de peste 40 de ani, consumatori de peste 40-50 mililitri de alcool zilnic.
În 5% din cazuri, infecţia cronică a hepatitei de tip C degenerează în cancer de ficat. Transmiterea virusului hepatitei C se face prin contact direct cu sânge infestat.Simptomatologia sub care se prezinta infecţia cu VHC este săracă ăn manifestări tipice (dureri de ficat sau digestive), prezenţa ei manifestându-se nespecific.Evolutia infecţiei cu virusul hepatitic C (fibrizarea şi cirozarea ficatului) depinde în mare măsura de vârsta bolnavului în momentul infectării, de consumul de alcool, de apartanenţa sexuală (bărbaţii sunt mai predispuşi la boală decât femeile), de prezenţa unor boli concomitente.Fără tratament, o treime din bolnavii de hepatita C ajung mai repede la ciroză, decât cei trataţi şi care renunţă la alcool. Hepatita C se asociază frecvent cu alte boli grave: nefrita, tiroidita, boala vasculară a nervilor periferici, poliartrită reumatoidă, ulceraţie la ochi, fibroză pulmonară, boală hepatică alcoolică etc. 
Nu există un vaccin pentru hepatita C, aşa cum este cazul cu hepatita A şi B.