Infectia cu citomegalovirus
Citomegalovirusul este un virus foarte raspandit si care infecteaza aproximativ 1 % - 2 % din feti. Cele mai mari defecte apar in primele saptamani de sarcina : microcefalie si hidrocefalie, tulburari retiniene, calcificari cerebrale, retard mental, afectiuni cutanate, cardiace. Totusi, dintre mamele seropozitive cu o infectie recurenta, doar 1 % vor transmite infectia la fat, 99 % dintre acestia fiind normali la nastere.
Majoritatea copiilor si adultilor infectati cu citomegalovirus nu prezinta simptome, pe cand altii prezinta urmatoarele simptome, la un interval de 3-12 saptamani de la expunere:
- febra
- inflamarea glandelor
- oboseala, epuizare.
In prezent infectia cu citomegalovirus este o problema de sanatate publica, pentru urmatoarele motive:
- frecventa infectiilor congenitale, infectia citomegalica fiind considerata ca agent major al malformatiilor congenitale;
- caracterul de infectie virala persistenta, cu posibilitati de reactivare in stari de imunodepresie;
- frecventa cu care participa la patologie posttransfuzionala si in patologia dupa transplante de organe (Sindrom mononucleozic posttransfuzional, hepatita citomegalica).
Citomegalovirusul poate fi transmis pe cale orala (saliva), sangvina, sexuala (sperma, secretii vaginale), verticala (transplacentar de la mama la fat) sau prin fecale, urina, lacrimi, lapte matern. Transmiterea virusului pe cale orala necesita un contact mai indelungat (sarut).
Boala se poate transmite si prin folosirea in comun a tacamurilor, paharelor sau altor obiecte personale contaminate. Transmiterea verticala de la mama la copil se poate realiza in mai multe feluri:
• prin placenta, in timpul sarcinii;
• in timpul nasterii vaginale, prin contactul cu sectretiile vaginale infectate;
• prin alaptare, datorita faptului ca virusul este secretat in laptele matern.
Din fericire majoritatea copiilor care contacteaza virusul in timpul nasterii sau prin alaptare nu dezvolta nici un simptom sau dezvolta doar anumite simptome minore, din acest motiv unii medici ginecologi nu interzic nasterea pe cale naturala sau alaptarea datorita beneficiilor mari pe care acestea le aduc.
In cazul in care o femeie insarcinata este diagnosticata cu citomegalovirus, exista doua variante in care fatul poate fi examinat pentru existenta sau nu a acestuia, precum amniocenteza, prin care se pot lua probe de sange. Simptomele ce pot aparea sunt nivele scazute de lichid amniotic, limitarea dezvoltarii intrauterine si marirea tesutului in creier. In momentul in care copilul s-a nascut, i se pot lua probe de sange, urina si saliva.
