Extrasistolele ventriculare
Extrasistola ventriculara reprezinta o bataie in plus prin activarea electrica anormala originara in ventriculi care este declansata inaintea batai cardiace normale. Este asociata cu numeroase boli structurale cardiace, ischemia cardiaca, aritmia congenitala, boala pulmonara. Extrasistolele sunt frecvente si la persoanele sanatoase. Sunt intilnite mai des la persoanele in virsta. Aceasta aritmie poate fi cauzata de stressul fizic sau emotional, consumul de cafeina, alcool sau efedrina-medicament folosit in tratarea starilor de febra si raceala. Alte cauze includ boala arteriala coronariana, in special imediat dupa infarctul miocardic si in cadrul cardiomiopatiilor dilatative, valvulopatiilor si insuficientei cardiace.
Extrasistolele ventriculare izolate au un efect minor asupra functiei de pompa a inimii si de obicei nu determina simptome, doar daca nu sunt foarte frecvente. Simptomul principal este perceptia unei batai cardiace puternice sau absente. Extrasistolele ventriculare nu sunt periculoase pentru persoanele care nu prezinta si o afectiune cardiaca. Totusi cind apar frecvent la persoanele cu afectiuni cardiace structurale pot fi urmate de aritmii mai periculoase cum ar fi tahicardia supraventriculara sau fibrilatia ventriculara care pot determina moartea subita.
La persoanele sanatoase nu este nevoie de alt tratament decit reducerea stressului si evitarea cafeinei, alcoolului si a altor medicamente antipirexice care stimuleaza inima. Terapia farmacologica este recomandata doar daca simptomele sunt intolerabile sau daca se suspicioneaza progresia spre fibrilatia ventriculara sau tahicardia supraventriculara. Se incearca ca prima optiune beta-blocantii deoarece sunt mai siguri.
Dupa un infarct miocardic persoanele care prezinta extrasistole ventriculare pot reduce riscul de deces subit prin tahicardie supraventriculara sau fibrilatie ventriculara prin administrarea de beta-blocanti sau angioplastie, bypass arterial coronarian pentru a trata boala arteriala coronariana. Antiaritmicele pot suprima extrasistolele dar pot creste si riscul de aritmie fatala.
Extrasistolele ventriculare sunt unele dintre cele mai comune aritmii care pot apare la pacientii cu sau fara boala cardiaca. Prevalenta extrasistolelor variaza larg, de la 3-60% la indivizii asimptomatici. Extrasistolele la pacientii tineri sanatosi fara boli cardiace structurale nu sunt asociate cu cresterea ratei mortalitatii. Cele prezente la pacientii in virsta, mai ales la cei cu boli cardiace structurale sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiace adverse, mai ales disritmia ventriculara sustinuta si decesul subit. La pacientii care au infarct miocardic riscul de aritmii ventriculare maligne si deces subit este legat de frecventa si complexitatea extrasistolelor.
Patogenie
Extrasistola ventriculara reflecta activarea ventriculilor dintrun punct situat inferior nodulului atrioventricular.
Exista trei mecanisme frecvent intilnite pentru dezvoltarea extrasistolelor ventriculare: automatismul, reintrarea si activitatea declansata.
Automatismul
Reprezinta dezvolatrea unui nou loc de depolarizare in tesutul ventricular non-nodal care poate conduce la extrasitola. Mecanismele focale joaca un rol important in originea aritmiilor ventriculare asociate cu cardiomiopatia ischemica.
Cresterea automatismului poate fi determinata de anormalitatile electrolitice sau miocardul ischemic.
Circuitele reintrante. Reintrarea apare de obicei cind este prezent un tesut care conduce lent electric (miocardul infarctat) . Tesutul care conduce lent se poate datora miocardului lezat, cum este cazul in cicatricele post-infarctionale.
Activitatea declansata
Depolarizarea secundara celei principale declansata de un impuls anterior poate duce la activarea prematura si poate determina extrasistola. Post-depolarizarea poate apare in stadiul initial sau tardiv al repolarizarii. Sunt prezente in cardul bradicardiilor, tulburarilor electrolitice si ischemiei.
Ectopia ventriculara asociata cu o inima normala structural apare cel mai frecvent din tractul ventricular drept de sub valva pulmonara. Mecanismul se pare a fi o combinatie intre cresterea automatismului si activitatea declansata. Aceste aritmii sunt induse de activitatea fizica, repausul imediat acesteia si modificarile hormonale la femei (sarcina, menstra, menopauza) . Electrocardiografic acestea sunt caracterizate de unde R largi, inalte in derivatiile inferioare cu aspect de bloc de ram sting in V1.
