Cumva, sunt cam minunate pentru organism! Procesul de fermentare e simplu: alimentele integrale, cu ajutorul microorganismelor, zaharurile si carbohidratii se transforma in acid lactic, ceea ce da o aroma speciala muraturilor si altor produse fermentate. Ele devin “case” ale probioticelor care cresc nivelul de bacterii bune in tractul digestiv, efectele benefice rasfrangandu-se mai ales asupra imunitatii si digestiei optime, dar si in prevenirea bolilor si a hipertensiunii.
Cu toate ca nu sunt toate cunoscute in Romania, nu inseamna ca nu exista sau ca nu ti le poti procura sau prepara. Iata care sunt cele mai bune surse de probiotice pe care le poti gasi.
Miso
Este un produs traditional japonez, preparat din soia fermentata cu sare, orz sau orez brun. Se vinde ca pasta si se poate adauga in supe ori cartofi si chiar smoothieuri. Contine multa vitamina K si proteine. Singurul dezavantaj ar fi continutul de sare.
Iaurtul si kefirul
Acestea sunt deja incluse foarte frecvent in alimentatia noastra de zi cu zi. Intotdeauna gasim pe etichetele lor scris “contin culturi lactice si probiotice”, de pana la ordinul 25 de miliarde de culturi de bacterii in fiecare pahar. Kefirul contine mai multe probiotice, in orice caz, asa ca vi-l recomandam. Sunt si surse bune de proteine, calciu si vitamina D. Conteaza sa fie simple.
Tempeh
Este un soi de tofu cu gust usor de nuca, tot un aliment fermentat din soia, abundent in fier, potasiu, magneziu, calciu si proteine si aminoacizi esentiali. Este o sursa completa de proteina vegetala, foarte usor de digerat.
Kombucha
Este un ceai efervescent, creat natural din ceai negru, zaharuri naturale, bacterie si drojdie. El contine probiotice, vitamine B si acid acetic care ajuta in reglarea glicemiei si apetitului.
Muraturile, sauerkraut si kimchi
Legumele se pot pastra foarte bine prin lacto-fermentatie si sunt cele mai bogate in probiotice, spre deosebire de cele in otet. Sauerkraut si kimchi se produc din varza – cu continut de vitamina C si fibre.