Prospect Simvagamma 10 mg, 20 mg, 40 mg

Indicatii terapeutice : Hipercolesterolemie. Simvagamma este indicata pentru scaderea nivelurilor colesterolului total si LDL-colesterolului, la pacientii cu hipercolesterolemie primara inclusiv familiala (tip IIa) sau hiperlipidemie combinata (tip IIb) in asociere cu masuri dietetice in cazul in care nu se obtine un efect adecvat numai cu masurile dietetice si alte masuri non-farmacologice (de exemplu, exercitii fizice si scadere in greutate).


Boala cardiaca ischemica
Simvagamma reduce riscul mortalitatii si morbiditatii la pacientii cu boala cardiaca ischemica asociata cu afectiuni cardiovasculare aterosclerotice, cu niveluri crescute ale colesterolului (>5,5 mmol/l), in asociere cu dieta hipolipidica si alte masuri non-farmacologice (exercitiul fizic si scaderea ponderala).

1. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Simvagamma 10 mg
Un comprimat filmat contine simvastatina 10 mg.
Simvagamma 20 mg
Un comprimat filmat contine simvastatina 20 mg.
Simvagamma 40 mg
Un comprimat filmat contine simvastatina 40 mg.
2. FORMA FARMACEUTICA
Comprimate filmate.
3. DATE CLINICE
3.2 Doze si mod de administrare
Inaintea inceperii terapiei cu simvastatina, precum si pe parcursul tratamentului cu acest medicament , pacientii trebuie sa urmeze o dieta conventionala, hipocolesterolemianta.
Comprimatele filmate Simvagamma trebuie administrate cu apa. Se pot administra atat pe stomacul gol cat si dupa mese.
Hiperlipidemia
Doza initiala recomandata este de 10 mg simvastatina pe zi, administratain priza unica, seara. Daca este necesar, se poate incepe tratamentul si cu o doza initiala de 5 mg. La nevoie, doza poate fi crescuta, la intervale de cel putin 4 saptamani, pana la maximum 80 mg simvastatina, administrata zilnic, in priza unica, seara.
Ajustarea dozelor se bazeaza pe monitorizarea nivelelor plasmatice de colesterol, la intervale de minim 4 saptamani.
Daca nivelele LDL-colesterolului scad sub 1,94 mmol/l (75 mg/dl) sau colesterolul plasmatic total scade sub 3,6 mmol/l (140 mg/dl), trebuie luata in considerare reducerea dozei de simvastatina.
Hipercolesterolemia familiala homozigota
Doza recomandata este de 40 mg simvastatina pe zi, administratainaintea sau in timpul mesei de seara sau 80 mg simvastatina pe zi administrata in trei prize (20 mg la micul dejun, 20 mg la masa de pranz si 40 mg la masa de seara).
Boala cardiaca ischemica
La pacientii cu boala cardiaca ischemica se recomanda administrarea unei doze initiale de 20 mg simvastatina pe zi, in priza unica, seara. La nevoie, doza poate fi crescuta, la intervale de cel putin 4 saptamani, pana la maximum 80 mg simvastatina, administrata zilnic, in priza unica, seara. Daca concentraaia plasmatica a LDL-colesterolului scade sub 75 mg/100 ml (1,94 mmol/l) sau cea a colesterolului total scade sub 140 mg/100 ml (3,6 mmol/l), trebuie luata in considerare scaderea dozei de simvastatina.
Terapie concomitenta
Simvastatina este eficace singura sau in asociere cu chelatori de acizi biliari (colestiramina, colestipol).
In cazul utilizarii concomitente de agenti hipocolesterolemianti de tipul colestipolului si colestiraminei, simvastatina trebuie administrata cu 1 orainainte sau la cel putin 4 ore dupa administrarea rezinei pentru a evita reducerea absorbtiei simvastatinei. La pacientii in tratament concomitent cu ciclosporina, fibrati (sau niacina) si simvastatina, doza maxima recomandata este de 10 mg simvastatina pe zi.
Dozajul in caz de insuficienta renala
La pacientii cu insuficienta renala usoara-moderata, nu este necesara modificarea dozelor, deoarece simvastatina nu are o excretie renala semnificativa.
La pacientii cu insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei sub 30 ml/min) dozele mai mari de 10 mg simvastatina pe zi trebuie ajustate si, daca este necesar, trebuie administrate cu prudenta.
Utilizare la copii
Utilizarea simvastatinei la copii nu este recomandata, deoarece nu au fost efectuate studii de siguranta si eficacitate.
Utilizare la pacientii varstnici
Eficacitatea si siguranta simvastatinei nu au fost investigate la pacientii varstnici, peste 70 de ani, post-infarct miocardic.
3.3 Contraindicatii
- hipersensibilitate la simvastatina, la alte inhibitoare de HMG-CoA reductaza sau la oricare dintre excipientii medicamentului;
- afectiuni hepatice active sau cresteri persistente inexplicabile ale transaminazelor serice;
- porfirie;
- sarcina si alaptare (vezi pct. 4.6 Sarcina si alaptarea); femei la varsta fertila, in absenta protectiei adecvate prin metode nehormonale;
- copii si adolescenti cu varste sub 18 ani;
- tratament concomitent cu itraconazol, ketoconazol, antiproteaze (vezi pct.4.5 Interactiuni cu alte produse medicamentoase, alte interactiuni).
3.4 Atentionari si precautii speciale
Efecte musculare
Simvastatina si alti inhibitori de hidroxi-metil-glutaril-CoA reductaza (HMG-CoA reductaza) pot produce ocazional miopatie, manifestata prin dureri musculare sau slabiciune musculara insotite de cresteri importante ale creatinfosfokinazei (CPK) musculare (>5 ori limita superioara a normalului). Rareori a fost raportata aparitia rabdomiolizei, cu sau fara insuficienta renala secundara mioglobinuriei.
Miopatia determinata de interactiuni medicamentoase
Incidenta si severitatea miopatiei cresc in cazul administrarii concomitente de inhibitori ai HMG-CoA reductazei si de medicamente care, in monoterapie, pot determina miopatie, cum sunt gemfibrozilul sau alti fibrati si niacina (acidul nicotinic) in doze hipolipidemiante (1 g/zi).
De asemenea, se presupune ca valorile crescute ale concentratiilor plasmatice ale inhibitorilor HMG-CoA reductazei cresc riscul de miopatie. Izoforma 3A4 a citocromului P450, este implicatain biotransformarea simvastatinei, dar si a altor inhibitori ai HMG-CoA reductazei. Unele medicamente cu efect inhibitor enzimatic semnificativ la doze terapeutice care sunt metabolizate pe aceasta cale metabolica, pot creste considerabil concentratiile plasmatice ale inhibitorilor HMG-CoA reductazei, crescand astfel riscul de miopatie. Din aceasta categorie de medicamente fac parte ciclosporina, itraconazolul, ketoconazolul si alti imidazoli cu efect antimicotic, antibioticele din clasa macrolidelor: eritromicina si claritromicina, inhibitorii proteazei HIV si antidepresivul nefazodona.
Masuri generale de reducere a riscului miopatiei
Pacientii care incep tratamentul cu simvastatina trebuie atentionati asupra riscului de aparitie a miopatiei si a necesitatii raportarii rapide a durerilor musculare inexplicabile, sensibilitatii sau hipotoniei musculare . Nivelele CPK de peste 10 ori limita superioara a normalului la un pacient cu simptome musculare inexplicabile indica miopatie. Tratamentul cu simvastatina trebuie intrerupt daca este suspectata sau diagnosticata miopatia. In majoritatea cazurilor, la intreruperea brusca a tratamentului simptomele musculare si cresterea CPK se remit.
Pacientii cu insuficienta renala, de obicei aparuta ca o complicatie a diabetului zaharat, au risc crescut de aparitie a rabdomiolizei. La acesti pacienti, cresterea dozei de simvastatina necesita precautie. Deoarece nu exista consecinte nefavorabile ale intreruperii pe termen scurt a tratamentului, Simvagamma trebuie intrerupta cu cateva zile inaintea interventiilor chirurgicale sau cand apare un factor predispozant pentru aparitia insuficientei renale secundare unei rabdomiolize (infectii acute severe, hipotensiune arteriala, interventii chirurgicale majore, traumatisme severe, tulburari metabolice, endocrinologice sau electrolitice severe, epilepsie necontrolata).
Masuri de reducere a riscului aparitiei miopatiei datorata interactiunilor medicamentoase
In cazul tratamentului cu Simvagamma asociata cu un medicament cu potential de interactiune, medicul trebuie sa aprecieze beneficiile si riscurile potentiale si sa monitorizeze atent pacientul, in special in primele luni de tratament si in perioadele urmatoare cresterii dozelor unuia dintre medicamente. Determinarea periodica a CPK poate fi avuta in vedere in asemenea situatii, dar nu exista o siguranta ca aceasta monitorizare va preveni miopatia. Administrarea concomitenta de Simvagamma cu fibrati sau niacina trebuie evitata, cu exceptia cazului in care eventualul beneficiu asupra concentratiei plasmatice a lipidelor depaseste riscul crescut al acestei asocieri medicamentoase.
Asocierea fibratilor sau niacinei cu doze mici de simvastatina a fost utilizatain studii clinice de scurta durata, fara aparitia miopatiei. Asocierea acestor medicamente cu inhibitorii de HMG-CoA reductaza produce o scadere suplimentara mica a LDL-colesterolului, insa reducerea nivelelor trigliceridelor si cresterea HDL-colesterolului pot fi semnificative. Daca este necesara asocierea unuia din aceste medicamente cu Simvagamma, experienta clinica sugereaza ca riscul de miopatie este mai mic in cazul asocierii cu niacina decat cu fibraai.

La pacientii tratati cu Simvagamma in asociere cu ciclosporina, fibrati sau niacina, doza de simvastatina nu trebuie sa depaseasca 10 mg pe zi, pentru ca riscul aparitiei miopatiei creste semnificativ la doze mari.
Nu se recomanda administrarea concomitenta de simvastatina cu itraconazol, ketoconazol, eritromicina, claritromicina, inhibitori ai proteazei HIV sau nefazodona. In cazul in care nu exista alternativa la tratamentul de scurta durata cu itraconazol, ketoconazol, eritromicina sau claritromicina si deoarece nu se cunosc reactii adverse ale intreruperii de lunga durata a terapiei hipocolesterolemiante, poate fi avuta in vedere o intrerupere de scurta durata a terapiei cu simvastatina.
Utilizarea concomitenta a altor medicamente cu important efect inhibitor asupra CYP3A4 ai in doze uzuale, trebuie evitata, cu exceptia cazurilor in care beneficiile tratamentului asociat depasesc riscul crescut.
Hipertrigliceridemia
Desi simvastatina scade nivelul trigliceridelor, aceasta nu este indicatain hiperlipidemiile manifestate in principal prin hipertrigliceridemie (hiperlipidemii tip I, IV si V).
Efecte hepatice
Ca si in cazul altor medicamente hipolipemiante, in timpul tratamentului cu simvastatina s-a observat o crestere a transaminazelor serice cu pana la de 3 ori valoarea normala. Aceste cresteri au fost tranzitorii, nu au fost insotite de o simptomatologie clinica si nu au necesitat intreruperea tratamentului. O crestere a transaminazelor de peste 3 ori valoarea normala impune intreruperea tratamentului cu simvastatina.
Se recomanda efectuarea testelor hepatice la inceputul tratamentului cu simvastatina si repetarea lor periodic pe toata durata tratamentului la toti pacientii, in special la pacientii la care se impune o crestere a dozei.
O atentie deosebita se impune la pacientii care prezinta teste hepatice modificate inca de la inceputul tratamentului cu inhibitori de HMG-CoA reductaza, fiind necesare determinari repetate ale acestora si intreruperea terapiei la valori ale transaminazelor serice de peste 3 ori valoarea normala.
Simvastatina va fi utilizata cu prudenta la pacienti care consuma cantitati importante de alcool etilic si/sau au antecedente de boala hepatica.
Riscul reactiilor adverse hepatice ti musculare creste cu cresterea dozelor de simvastatina.
Simvastatina este metabolizata de izoenzima 3A4 a citocromului P450. Riscul afectarii musculare creste in cazul administrarii unor inhibitori puternici ai CYP 3A4 care cresc nivelul plasmatic a simvastatinei.
Evaluarea oftalmologica
In absenta oricarui tratament medicamentos, o crestere a prevalentei opacifierii cristalinului in timp este previzibila, ca rezultat al imbatranirii. Datele actuale nu indica vreun efect advers al simvastatinei asupra cristalinului.

Nu se recomanda administrarea in galactozemia congenitala, sindrom de malabsorbtie al glucozei si galactozei, deficit de lactaza, datorita prezentei lactozei.
Utilizarea la copii
Nu a fost stabilita siguranta si eficacitatea administrarii simvastatinei la copiii sub 18 ani, de aceea nu se recomanda administrarea simvastatinei la aceasta grupa de varsta.
3.5 Interactiuni cu alte produse medicamentoase, alte interactiuni
Interactiuni cu CYP3A4
Simvastatina nu are actiune inhibitorie asupra CYP3A4 si, de aceea, nu afecteaza concentratiile plasmatice ale medicamentelor metabolizate pe aceasta cale . Totusi, simvastatina reprezinta un substrat pentru CYP3A4. Inhibitorii potenti ai CYP3A4 pot creste riscul aparitiei reactiilor adverse (dependente de doza) de tipul rabdomiolizei (scaderea metabolizarii hepatice a hipocolesterolemiantului). Se recomanda utilizarea unei alte statine, ajustarea sau intreruperea tratamentului hipocolesterolemiant pe durata tratamentului cu inhibitorii CYP3A4.
Aceste medicamente sunt: ciclosporina, itraconazolul, ketoconazolul, eritromicina, claritromicina, inhibitorii proteazei HIV si nefazodona (vezi pct. 4.4. Atentionari si precautii speciale).
Gemfibrozil si alti fibrati, niacinain doze hipolipemiante (>1 g/zi)
Aceste medicamente cresc riscul aparitiei miopatiei in cazul administrarii concomitente cu simvastatina, probabil pentru ca pot produce miopatie si in cazul administrarii ca monoterapie (vezi pct. 4.4. Atentionari si precautii speciale). Nu exista date ca aceste medicamente modifica farmacocinetica simvastatinei.
Anticoagulante orale
Simvastatina creste efectul anticoagulant si riscul hemoragic. Se recomanda monitorizarea mai frecventa a protrombinemiei si a INR- ului , eventual ajustarea dozei de anticoagulant oral.
Amiodarona , verapamil, diltiazem
Riscul aparitiei miopatiei si sau rabdomiolizei este crescut in cazul administrarii concomitente de simvastatina in doze mari si amiodarona sau verapamil.
Pacientii tratati concomitent cu simvastatina in doze mari (80 mg pe zi) si diltiazem prezinta un risc usor crescut de aparirtie a miopatiei.
Propranolol
Nu exista interactiuni semnificative clinic in cazul administrarii concomitente de simvastatina si propanolol la voluntarii sanatosi.
Digoxina
Administrarea concomitenta a simvastatinei cu digoxina determina o crestere usoara (sub 0,3 ng/ml) a concentratiei plasmatice a digoxinei.
Sucul de grapefruit
Contine unul sau mai multe componente care inhiba CYP3A4 si care pot creste concentratia plasmatica a medicamentelor metabolizate prin CYP3A4. Efectul consumului moderat (de exemplu 240 ml pe zi) este minim (creste cu 13% a activitatea inhibitorie asupra HMG-CoA reductaza masurata prin aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp) si fara relevanta clinica. Totusi, cantitati foarte mari (peste un litru pe zi) trebuie evitate deoarece produc o crestere semnificativa a activitatii inhibitorii asupra HMG-CoA reductazei.
3.6 Sarcina si alaptarea
Sarcina
Simvastatina este contraindicata in timpul sarcinii. Desi studiile de teratogenicitate la animale nu au aratat efecte teratogene ale simvastatinei, nu se recomanda administrarea simvastatinei in timpul sarcinii. Intre intreruperea tratamentului cu simvastatina si conceptie trebuie pastrat un interval de 1 luna. Simvastatina poate fi administrata femeilor de varsta fertila, doar daca sunt utilizate metode contraceptive nehormonale. In cazul in care, in timpul utilizarii medicamentului, la o femeie apare sarcina, este necesara intreruperea imediata a tratamentului si informarea pacientei asupra riscului potential asupra fatului.
Alaptarea
Nu se cunoaste daca simvastatina sau metabolitii sai se excreta in laptele matern. In lipsa datelor privind excretia in laptele matern, simvastatina este contraindicata femeilor care alapteaza.
3.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Simvastatina nu influenteaza negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
3.8 Reactii adverse
Simvagamma este in general bine tolerata, majoritatea reactiilor adverse fiind de obicei usoare si tranzitorii.
Frecvent pot sa apara: dureri abdominale, greata, diaree sau constipatie , pirozis, flatulenta, astenie si cefalee.
Au mai fost raportate: eruptii cutanate, prurit, alopecie, ameteala, crampe musculare , mialgii, pancreatita, parestezii, neuropatie periferica , anemie.
Rareori pot sa apara: miopatie, rabdomioliza sau hepatita si/sau icter .
Foarte rar poate sa apara un sindrom de hipersensibilitate, care se poate manifesta prin: angioedem, sindrom lupoid, polimialgie reumatica, dermatomiozita, vasculita, trombocitopenie , eozinofilie, VSH crescut, artrite, artralgii, urticarie, fotosensibilitate, febra, hiperemie, dispnee si stare de rau.
Valori de laborator
Rar pot sa apara cresteri marcate si persistente ale transaminazelor serice (ALAT si/sau ASAT); fosfataza alcalina si y-glutamil-transpeptidaza pot fi de asemenea crescute. Modificarile testelor hepatice sunt in general usoare si tranzitorii. O crestere a concentratiei plasmatice a fractiunii CPK provenite din muschii scheletici poate sa aparain cazul afectarii musculare .
3.9 Supradozaj
Au fost raportate cateva cazuri de supradozaj cu simvastatina. Manifestarile supradozajului au fost nespecifice si pacientii s-au vindecat fara sechele. Doza maxima ingerata a fost de 450 mg simvastatina. Tratamentul supradozajului consta in masuri generale de sustinere.
Concentratia plasmatica maxima se atinge la 1,3-2,4 ore de la ingestie.
4. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
4.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: sistem cardiovascular, hipolipemiante, hipocolesterolemiante si hipotrigliceridemiante, inhibitori de HMG CoA reductaza.
Cod ATC : C10A A01

Simvastatina este o substanta hipolipemianta derivata sintetic dintr-un produs de fermentatie al Aspergillus terreus. Simvastatina, o lactona inactiva, este rapid hidrolizata in vivo la ß-hidroxiacidul corespunzator, un inhibitor potent al HMG-CoA reductazei (3-hidroxi-3 metil-glutaril coenzima A reductaza).
Implicarea LDL-colesterolului in aterogeneza a fost clar doveditain studii clinice si morfopatologice, precum si in studii la animale. Studiile epidemiologice au stabilit ca o crestere a LDL-colesterolului si o scadere a HDL-colesterolului reprezinta factori de risc pentru cardiopatia ischemica.
Simvastatina scade nivelele normale sau crescute ale LDL-colesterolului. LDL-colesterolul se formeaza din VLDL si este catabolizat predominant dupa legare de receptorii cu afinitate mare pentru LDL-colesterol (receptorii pentru Apo B100 si Apo E din ficat si tesut extrahepatic). Mecanismul reducerii nivelului LDL-colesterolului de catre simvastatina poate implica reducerea concentratiei VLDL-colesterolului si inductia receptorilor LDL-colesterolului, conducand la o sinteza redusa si la un catabolism crescut al LDL-colesterolului. Concentratia apolipoproteinei B scade semnificativ in timpul tratamentului cu simvastatina. Deoarece fiecare particula de LDL-colesterol contine o molecula de apolipoproteina B, iar apolipoproteina B se regaseste si in alte lipoproteine, aceasta sugereaza ca simvastatina nu produce doar pierderea colesterolului din LDL-colesterol, ci si scaderea concentratiei particulelor LDL-colesterol circulante. In plus, simvastatina creste concentratia HDL-colesterolului si scade trigliceridele plasmatice. Ca rezultat al acestor modificari, raportul colesterol total/HDL-colesterol si raportul LDL-colesterol/HDL-colesterol sunt reduse.
Simvastatina este un inhibitor specific al HMG-CoA reductazei, enzima care catalizeaza conversia HMG-CoA in mevalonat. Totusi, la doze terapeutice, enzima nu este complet blocata, permitand astfel producerea de cantitati necesare de mevalonat pentru procesele biologice. Deoarece conversia HMG-CoA in mevalonat este o etapa precoce in biosinteza colesterolului, tratamentul cu simvastatina nu determina acumularea de steroli cu potential toxic. Mai mult, HMG-CoA este reconvertita rapid in Acetil-CoA, care participa in majoritatea proceselor de biosinteza din organism.
Simvastatina este eficace in scaderea concentratiei colesterolului total, LDL-colesterolului si apolipoproteinei B la pacientii cu hipercolesterolemie (scaderea este mai eficace comparativ cu administrarea de lovastatina, pravastatina sau fluvastatina). In timpul tratamentului cu simvastatina scade concentratia plasmatica a trigliceridelor si creste concentratia plasmatica a HDL-colesterolului.
4.2 Proprietati farmacocinetice
Simvastatina se absoarbe bine si rapid dupa administrarea orala. Deoarece se metabolizeaza intens la primul pasaj hepatic biodisponibilitatea sa sistemica este mica: rezultatele unui studiu efectuat pe 9 voluntari sanatosi au aratat ca mai putin de 5% dintr-o doza orala de simvastatina ajunge in circulatia sistemica sub forma de inhibitori activi. Coeficientul de variatie (bazat pe variabilitatea intersubiecti) pentru parametrul ASC determinat pentru activitatea inhibitorie totalain circulatia sistemica este de aproximativ 48%, in cazul comprimatelor care contin simvastatina. In timpul biotransformarii, forma inactiva este hidrolizata la beta-hidroximetaboliti cu activitate farmacologica. Simvastatina si metabolitul sau beta-hidroxiacid se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 95%. Simvastatina neabsorbita si metabolitii sai sunt excretati in principal prin bila (50%). Aproximativ 13% se elimina pe cale renala, mai ales sub forma de metaboliti inactivi si 60% prin materiile fecale. Nu se cunoaste daca simvastatina se excreta in laptele uman. Desi domeniul dozelor terapeutice recomandat este cuprins intre 5 si 80 mg/zi, ASC isi pastreaza liniaritatea si la doze mai mari (pana la 120 mg/zi). Studiile cinetice au demonstrat ca profilul plasmatic al inhibitorilor in circulatia sistemica nu este afectat de administrarea simvastatinei imediat dupa un pranz standard cu continut redus in grasimi.
Rezultatele studiilor farmacocinetice cu o doza unica sau multipla au aratat ca administrarea repetata a medicamentului nu duce la acumularea lui.
In toate studiile farmacocinetice mentionate mai sus, concentratia maxima de substanta a survenit intre 1,3 si 2,4 ore dupa ingestie.
Un studiu clinic a aratat ca la pacientii cu insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei sub 30ml/min), concentratiile plasmatice totale ale inhibitorilor de HMG-CoA reductaza au fost de aproximativ 2 ori mai mari decat la persoanele sanatoase testate.
4.3 Date preclinice de siguranta
Dupa administrarea orala, DL50 pentru simvastatina a fost de 3,8 g/kg la doarece, respectiv de aproximativ 5 g/kg la sobolan.
Administrarea unor doze mari de simvastatina si medicamente asemanatoare la diferite specii de animale a evidentiat modificari intr-o varietate de tesuturi. Aceste modificari au fost previzibile, avand in vedere dozele mari administrate, capacitatea medicamentului de inhibare a sintezei mevalonatului si rolul esential al enzimei tintain mentinerea homeostaziei celulare. Numeroase informatii bazate pe aceste modificari indica faptul ca acestea exprima efectul biochimic amplificat al medicamentului din cel mai inalt punct al curbei, ceea ce arata dependenta efectului de doza.
Investigatiile asupra efectului mutagen realizate pe bacterii, celule de mamifere, fractiuni ADN , au aratat ca nici simvastatinul si nici metabolitul activ al sau, beta-hidroxiacid, nu au potential mutagen.
Dupa administrarea unor doze foarte crescute de simvastatina, s-a observat o crestere a incidentei tumorilor la unele specii animale. Dozele administrate au depasit cu foarte mult dozele maxime recomandate la om astfel incat nu au relevanta clinica terapeutica .
5. PROPRIETATI FARMACEUTICE
5.1 Lista excipientilor
Simvagamma 5 mg
Nucleu: lactoza anhidra, celuloza microcristalina, amidon pregelatinizat, butilhidroxianisol, stearat de magneziu , talc.
Film: hidroxipropilceluloza, hipomeloza, talc, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fer (E 172).
Simvagamma 10 mg
Nucleu: lactoza anhidra, celuloza microcristalina, amidon pregelatinizat, butilhidroxianisol, stearat de magneziu , talc.
Film: hidroxipropilceluloza, hipomeloza, talc, dioxid de titan (E 171).
Simvagamma 20 mg
Nucleu: lactoza anhidra, celuloza microcristalina, amidon pregelatinizat, butilhidroxianisol, stearat de magneziu , talc.
Film: hidroxipropilceluloza, hipomeloza, talc, dioxid de titan (E 171).
Simvagamma 40 mg
Nucleu: lactoza anhidra, celuloza microcristalina, amidon pregelatinizat, butilhidroxianisol, stearat de magneziu , talc.
Film: hidroxipropilceluloza, hipomeloza, talc, dioxid de titan (E 171).
5.2 Incompatibilitati
Nu este cazul.
5.3 Perioada de valabilitate
3 ani
5.4 Precautii speciale pentru pastrare
Nu sunt necesare conditii speciale pentru pastrare

Producator:
Worwag Pharma