•
MENTÄ‚ (Mentha piperita) Menta face parte din familia Lamiaceae, fiind o plantă erbacee, perenă, cu frunze oval-lanceolate ÅŸi flori violacee dispuse într-o inflorescenţă spiciformă, conică. Denumirea ÅŸtiinÅ£ifică a plantei Mentha provine de la ''Mintha'', numele unei nimfe din mitologia greacă ÅŸi romană, care a fost metamorfozată într-o plantă, ce îi poartă numele. DeÅŸi menta este o plantă utilizată încă din antichitate, ea a fost introdusă pentru prima dată în literatura medicală de-abia în secolul al XVII-lea. Datorită uleiului volatil, principalul său component, menta reprezintă una din plantele cele mai folosite în fitoterapia de pe toate meridianele. Se mai numeÅŸte izmă bună, ghiazmă, iasmă, mintă neagră, nintă rece, etc. Actiuni INTERN: tonic digestiv, coleretic, colagog, antispastic, antiseptic, carminativ, astringent, antidiareic, antiemetic, secretolitic, descongestionant al căilor respiratorii, bronhodilatator, analgezic, uÅŸor anestezic, uÅŸor sedativ. EXTERN: descongestionant al sinusurilor, bronhodilatator, antiinflamator, analgezic, uÅŸor anestezic, dezinfectant, antipruriginos, antimicotic, antiinfecÅ£ios, antiviral (pe virusul herpetic). Indicatii INTERN: se utilizează ca adjuvant în: diaree, infecÅ£ii gastro-intestinale, digestie lentă, colici intestinale, enterocolite, dureri de stomac ce apar pe fond nervos, meteorism (balonare), afecÅ£iuni respiratorii (bronÅŸită, laringită, traheo-bronÅŸită, tuse convulsivă, gripă), halenă (miros urât al gurii), rău de miÅŸcare (se administrează sub formă de pulbere), stări de greaţă ÅŸi vomă, angoasă, nervozitate, oboseală mentală (se administrează sub formă de pulbere). EXTERN: se utilizează ca adjuvant în: faringite (ca analgezic), prurit (mâncărime a pielii), urticarie, herpes ÅŸi pentru igienizarea cavităţii bucale. Contraindicatii alergie la mentă. Administrare INTERN: -pulberea – planta se macină fin cu o râÅŸniţă electrică. Se ia o linguriţă rasă de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se Å£ine sub limbă timp de 10-15min., după care se înghite cu apă. -maceratul la rece – se prepară din 2 linguriÅ£e cu plantă adăugate la 250ml de apă, se menÅ£ine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoară ÅŸi se bea pe stomacul gol. În scop terapeutic se beau 3 căni cu macerat pe zi, cu 30min. înainte de mese. -infuzia – se prepară din 2 linguriÅ£e cu plantă adăugate la 250ml de apă clocotită, se menÅ£ine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoară ÅŸi se bea pe stomacul gol. În scop terapeutic se beau 3 căni cu infuzie pe zi, cu 30min. înainte de mese. EXTERN: -în faringite ÅŸi pentru igienizarea cavităţii bucale se clăteÅŸte gura sau se face gargară cu macerat sau cu infuzie de plantă; -în prurit, urticarie ÅŸi herpes se administrează sub formă de comprese cu macerat sau cu infuzie de plantă, sau cataplasme aplicate local, care se obÅ£in astfel: 2-3 linguri cu pulbere fin măcinată se amestecă cu apă caldă astfel încât să formeze o pastă care să poată fi aplicată extern. Deasupra se aplică un pansament ocluziv, care să poată menÅ£ine cataplasma la locul afectat minim 3 ore. Compozitie ulei volatil (alcătuit din mentol, mentonă, 1,8-cineol, α ÅŸi β-pinen, limonen), acizi polifenolici (cafeic, clorogenic, rosmarinic, ferulic), taninuri, flavonoide (luteolina, hesperidina), saponine triterpenice (acid ursolic ÅŸi oleanolic), carotenoide, enzime, săruri minerale, un principiu amar, etc.