•
Specie foarte raspândita pe malul apelor, locuri mlastinoase, santuri cu apa, terenuri inundabile. Planta nu depaseste 30 cm înaltime; este bogat ramificata, cu flori palid violacee.
Compozitie chimica Uleiul esential, obtinut prin antrenare cu vapori de apa, contine în principal pulegona (pâna la 90%), mentona, izomentona, piperitenona, octanol si trans-izo-pulegona. Planta mai contine tanin si diosmina.
Farmacologie Actioneaza ca dezinfectant al cailor respiratorii, stimulent al secretiiior bronsice, expectorant, carminativ în afectiuni ale aparatului digestiv. Uleiul esential are în uz intern proprietati antiseptice, antispatice, carminative, emenagoge si stimulante, iar extern, actiune replianta a insectelor.
Recomandari În gastrite si dispepsii (digestii dificile, dureroase) si în combaterea flatulentei (gazelor din intestine); în afectiunile cailor respiratorii ca expectorant, stimulând secretiile bronsice si usurând expectoratia. Se mai recomanda empiric în guta, anasarca (acumulare de lichid în tesutul celular si în cavitatile organice; în trecut se numea hidropizic) si ca stimulent al sistemului nervos.
Mod de preparare si administrare Partile aeriene ale plantei recoltate în timpul înfloririi, o lingurita la o cana cu apa; se beau 3 cani pe zi, dupa mesele principale. Se poate prepara si o tinctura din 10 g planta la 100 ml alcool de 70°, prin macerare timp de 8 zile. Se iau 40-50 picaturi în putina apa, dupa mesele principale.
Contraindicatii Uleiul esential nu se utilizeaza intern, fiind toxic si avortiv, din cauza continutului mare în pulegona. În doze mari, uleiul esential poate duce, intern, la intoxicatii grave.