Degetel rosu

Degetel rosu

Specie bianuala, exclusiv de cultura. Celelalte specii -Digitalis lanata Ehrh. (Degetelul lânos) si Digitalis grandiflora Mill. (Gelge Glockelchen) - cresc si în flora spontana din tara noastra, iar specia Digitalis lanata se si cultiva.

Compozitie chimica
Frunzele contin heterozide cardiotonice (0,40-0,80%) al caror aglicon este de natura cardenolidica si heterozide necardenolidice al caror aglicon contine un nucleu sterolic. La rândul lor, heterozidele cardiotonice se împart dupa structura chimica a agliconului în 3 grupe sau serii: A, B si E.
Frunzele de Digitalis purpurea mai contin 10% substante minerale bogate în potasiu, calciu si magneziu, acizi citric, cafeic, p-cumaric, ferulic, ascorbic, flavonoide, ca digiflavona sau luteolina, colina si acetilcolina, mucilagii si enzime.

Farmacologie
Prin actiunea lor specifica, heterozidele cardiotonice produc o crestere de contractie a miocardului, care este urmata de o rarire a batailor inimii, prelungirea conducerii influxului nervos prin miocard si o usoara crestere a excitabilitatii centrilor heterotropici cardiaci. Prin aceste efecte, frunzele de Degetel rosu determina ameliorarea circulatiei sanguine, cresc oxigenarea tesuturilor, înlatura staza si edemele si maresc diureza.
Nu vom intra în detalii privind compozitia chimica a speciilor de Digitalis si nici cu privire la actiunea farmacodinamica, deoarece niciuna dintre acestea nu se folosesc în „farmacia casei" decât dupa prelucrari speciale în industria farmaceutica.

Recomandari
Prin actiunea lor specifica, heterozidele cardiotonice din speciile de Degetel mentionate, neputând fi reproduse de chimia de sinteza, ramân medicamente majore de origine vegetala. Ele se administreaza numai sub forma de produse farmaceutice precis dozate, la recomandarea si sub supravegherea medicului specialist cardiolog.

Contraindicatii
Conform prospectelor fiecarui produs farmaceutic, pe baza de heterozide cardiotonice de tip digitalic.

Observatii
Dintre speciile de Digitalis care cresc în tara noastra, cea mai raspândita este Degetelul galben (Digitalis grandiflora), frecventa în toate regiunile tarii, prin poieni, paduri, raristi si taieturi de padure din zona de dealuri pâna în cea montana superioara. Este o specie înalta de 50-100 cm, cu frunze alungit lanceolate si cu flori galbene asemanatoare cu cele ale Degetelului rosu.
Degetelul lânos (Digitalis lanata) are florile albe-galbui, la exterior glandulos paroase, iar la interior cu vinisoare brune. Creste prin tufarisuri, poieni, locuri pietroase, dar numai în partile sudice ale tarii.
Specia Digitalis ferruginea are florile tot galbene, la interior ruginii sau brun roscate, cu nervuri liliachii. Creste tot în zonele sudice ale tarii, prin paduri si raristi de padure si este destul de rara.
Am prezentat aceste scurte descrieri ale celor trei specii de Digitalis din flora noastra spontana cu scopul de-a atrage atentia asupra posibilitatii confundarii frunzelor speciilor de Digitalis în stadiu tânar, când tulpina florifera înca nu este formata, cu frunzele de Patlagina moale sau de Patlagina cu frunza îngusta (Plantago media, Plantago lanceolata), fapt care ar duce la grave intoxicatii.

Produse ce contin « degetel rosu »