•
Lichen în forma de tufa mica, drept de 8-10 cm. Lobii talului (organului vegetativ) sunt divizati în doua, plani sau tubulari. Fata superioara este verde-cenusie, lucioasa, iar fata inferioara este de culoare mai deschisa, uneori cu pete mai mici albe. Gustul este amar, mucilaginos. Creste pe stâncile din zona alpina, pe platourile expuse vânturilor puternice, prin locuri uscate, uneori prin jnepenisuri.
Compozitie chimica Contine mucilagii, care sunt solubile 70% în apa fierbinte, acizi lichenici, dintre care: acidul cetraric, protocetraric, acidul d, 1-usnic, acidul protolichenstearic si fumaric, galactomanane, ulei esential în cantitati mici (cca 0,05%), vitamina A si B1, iod, urme de fridelina, grasimi si substante amare. Prin hidroliza, hidratii de carbon (lichenina) se transforma în D-glucoza, iar asa-numita izolichenina se dizolva în apa la rece, iar apoi se scindeaza în manoza, galactoza si glucoza. Datorita acestor proprietati, în unele tari nordice, unde este foarte raspândit, Lichenul de piatra se foloseste fie pentru hrana renilor, fie pentru prepararea zaharului.
Farmacologie În prezent, polizaharidele din Lichenul de piatra fac obiectul a numeroase cercetari si studii experimentale. În special acidul protolicheresterinic este experimentat în tratamentul ulcerelor si cancerelor si în prevenirea HIV (SIDA). S-a studiat si actiunea „in vitro" asupra Helicobacter pylori responsabil în numeroase ulcere. Din acest lichen s-au izolat substante bacteriostatice (acidul usnic si evozina) inhibitoare si asupra bacilului Koch.
Recomandari Aplicatiile extractelor pe baza de Cetraria islandica sunt: ca tonic în timpul convalescentei, ca pansament gastro-intestinal si în tratamentul inflamatiilor cailor respiratorii superioare, în special în faringite, laringite sau în bronsite. Decocturile, infuziile sau gargara se folosesc în guturai, tuse convulsiva, astm, diabet, în nefrite si în timpul convalescentei bolnavilor de tuberculoza.
Mod de preparare si administrare În cazul în care se urmareste actiunea stimulenta a secretiilor gastrice, se utilizeaza tinctura obtinuta din 20 g planta la 100 ml alcool de 70â° prin macerare timp de 8 zile. Se iau 25-30 picaturi în putina apa, înainte de mâncare. Dupa extractia alcoolica, Lichenul se poate utiliza ca emolient în bronsite, sub forma de infuzie sau decoct: o lingura la o cana cu apa; se beau 2-3 cani pe zi, îndulcite cu miere. Infuzia, în cazul în care nu exista alte recomandari, se prepara din 6-8 g planta la o cana cu apa si se bea în timpul unei zile. Din extractul fluid 1:1 (g/ml) se iau 4-6 ml pe zi. În farmaciile din Europa sunt numeroase preparate pe baza de Lichen de piatra: picaturi antitusive, laxative, tonice etc. La noi, aceasta specie nu este valorificata suficient.
Contraindicatii În cazul în care pacientul sufera de hiperaciditate gastrica, nu se recomanda tinctura, ci numai talul dupa extractia alcoolica, sub forma de decoct. Nu prezinta efecte secundare, nici restrictii în timpul graviditatii sau alaptarii si nu se cunosc interactiuni cu alte medicamente.