Maselarita

Maselarita

Planta erbacee bianuala, acoperita cu peri lipiciosi. Tulpina este rareori ramificata, frunzele sunt ovale, adânc scobite, mari, paroase si lipicioase, în primul an formând o rozeta bazala, iar în anul al doilea, când se formeaza tulpina, apar si florile, asezate la subsuoara frunzelor dinspre vârful tulpinii. Florile au caliciul tubulos, cu corola bilateral simetrica, de culoare galben-murdara, cu gâtul violet si cu o retea de vinisoare violet-rosiatice.
Salbatica, creste în locuri puternic gunoite, pe locuri necultivate, pe lânga drumuri sau stâne. Se cultiva în scopuri industriale.

Compozitie chimica
Partile aeriene ale plantei contin alcaloizi, între care: l-hyosciamina si scopolamina; radacinile contin si cuschigrina. În diferite stadii de vegetatie, planta contine si alti alcaloizi care sunt prezenti si în Matraguna (Atropa belladonna), ca: atropamina, tropina, scopina si scopolina, iar la uscarea materiei prime, o buna parte din hyosciamina se transforma în atropina.
Frunzele mai contin un ulei esential si un ulei gras, substante fitoncide (antibiotice), vitamina C si saruri minerale.

Farmacologie
Similara cu cea descrisa la Matraguna, dar mult mai slaba, datorita continutului mai scazut în substante active.

Recomandari
Similare cu cele descrise la Matraguna. Se utilizeaza numai sub forma de produse farmaceutice în stari de excitatie motorie, boala Parkinson etc.

Mod de preparare si administrare
Nu se foloseste în „farmacia casei", nici ca remediu popular în durerile de dinti si masele (de unde si denumirea populara).

Contraindicatii
Similar cu cele ale preparatelor pe baza de Matraguna.

Produse ce contin « maselarita »