•
Arbust tufos, scund, de 5-30 cm, cu tulpina cilindrica, cu ramificatii subtiri. Frunzele sunt eliptice, pieloase si rigide, persistente si în timpul iernii. Florile sunt mici, aproape globuloase, alb-roze. Fructele la maturitate sunt sferice, cu diametrul de cca 0,5 cm, de culoare rosie, cu seminte numeroase, semilunare. Este cunoscut si sub numele de Coacaz de munte, deoarece creste la altitudini între 1300-1500 m.
Compozitie chimica Frunzele de Merisor contin 3,5-8% arbutozid, glicozid al hidrochinonei, hidrochinona libera, metil-arbutozid, flavonoizi, taninuri, cricolina, acid chinic, vitamina C, saruri de magneziu si saruri ale altori acizi organici. Ca derivati flavonici s-au identificat leucoantociani si flavonali glicozidici: leucocianidina, quercetol, cianidina, precum si derivati fenil propanolici.
Farmacologie Datorita arbutozidului care se scindeaza în organism cu formare de hidrochinona si datorita flavonoizilor, frunzele de Merisor au actiune diuretica si dezinfectanta renala. Spre deosebire de Strugurii ursului (Arcostaphylos uva-ursi), frunzele de Merisor prezinta avantajul ca, datorita continutului mai scazut în tanin, dozele pot fi marite. Din cauza hidrochinonei care se formeaza în organism, nu se vor administra mai mult de 3-4 infuzii pe zi în cantitate de 3%.
Recomandari Datorita hidrochinonei si bioflavonoidelor, frunzele de Merisor se recomanda pentru actiunea lor diuretica si dezinfectanta renala, fiind indicate în special in infectiile uro-renale, în cistite si în starile inflamatorii ale cailor uro-renale.
Mod de preparare si administrare Infuzie din 2 lingurite frunze la o cana cu apa; se beau 1-2 cani pe zi. Se recomanda neutralizarea infuziei cu un vârf de cutit de bicarbonat de sodiu (ph=8-8,5). Nu se va asocia cu urotropina sau alt dezinfectant chimic al cailor urinare.
Contraindicatii În insuficienta renala grava.
Observatii Frunzele de Merisor se pot confunda cu cele ale Bujorului de munte sau Smirdarului care creste în aceeasi zona. Frunzele de Bujor de munte (Rhododendron kotschyi) sunt tot pieloase, dar mai înguste spre vârf si catre baza, iar pe dos au pete ruginii, nu puncte brune. Frunzele de Bujor de munte sunt toxice.