•
Cele mai raspândite specii din aceasta sectie a genului Aconitum sunt: A. tauricum si A. callibotryon. Ele au în pamânt un tuber alungit napiform. Tulpina la ambele specii este dreapta, rigida, groasa, cu frunze cu petioli scurti, divizate în 5-6 segmente romboidale. Florile la ambele specii sunt de culoare violet închis, sub forma de coif rotunjit la vârf, cu un cioc treptat ascutit. Ambele specii cresc în locuri ierboase, stâncoase din regiunea subalpina si alpina a Carpatilor.
Compozitie chimica Radacinile principale (tuberele) contin 40-50% amidon, substante de natura proteica, acizi organici: aconitic, malic, tartric, citric etc, trigonelina, saruri minerale. Substanta activa este reprezentata prin alcaloizi de tip aconitinic care, în materia prima proaspata, sunt însotiti de benzoilaconina si aconina. În speciile din tara noastra, spre deosebire de alte specii europene, hipaconitina predomina împreuna cu aconitina în proportie de cca 20% din totalul alcaloidic. Tot în speciile din tara noastra s-a identificat mioaconitinona care nu a fost semnalata în alte specii europene.
Farmacologie Efectele asupra organismului se datoresc alcaloizilor de tip aconitinic si sunt caracterizate în prima faza prin iritarea terminatiilor nervoase senzitive, care se manifesta prin prurit, senzatii parestezice (senzatii de amorteala), urmate apoi de paralizie motorie de tip curarizant, dupa o scurta perioada de excitare. În cazul intoxicatiilor apare senzatii de teama, ameteala si epuizare musculara. Temperatura scade si ritmul cardiac devine neregulat prin disociere auriculo-ventriculara. Tulburarile respiratorii se accentueaza pâna la asfixie. Luciditatea ramâne nealterata pâna la moarte. Aconitina este una dintre cele mai puternice otravuri cunoscute în natura. Un miligram poate omorî un adult. Primul ajutor cu antidoturi obisnuite este iluzoriu (cu tanin si iod). Se fac imediat spalaturi gastrice repetate cu lapte, permanganat de potasiu 2%, carbune activ si un purgativ salin. Se da imediat cafea tare, alcool; respiratie artificiala; oxigen; preparate digitalice si atropina. Intoxicatul se tine la caldura si liniste.
Recomandari În trecut, produsele farmaceutice pe baza de tubere de Omag, foarte precis dozate, se recomandau în nevralgii ale trigemenului, dureri faciale, ticuri nervoase ale fetei, sciatica, laringite, bronsite, guturai, tuse convulsiva etc. În prezent nu se mai utilizeaza, deoarece s-a stabilit ca raportul dintre efectele favorabile si risc sunt în favoarea riscului terapeutic.
Mod de preparare si administrare Nu se mai recomanda sub nicio forma în fitoterapie. Rareori se utilizeaza, limitat si în dilutii foarte mari, în homeopatie.
Contraindicatii În toate afectiunile.