•
Specie erbacee anuala, mai rar bianuala. Dreapta, înalta de 10-40 cm, cu frunzele de la baza sub forma de rozeta, întregi sau usor sectate; cele tulpinale, fara petiol, înconjoara tulpina. Florile sunt mici si înfloresc de la baza tulpinii florilere spre vârf, cu 4 petale albe. Fructele sunt caracteristice, triunghiulare, turtite. Este una dintre speciile cele mai raspândite în flora spontana, care creste în locuri însorite sau semiumbrite, începând din zona de câmpie pâna la munte.
Compozitie chimica Partile aeriene ale plantei contin: alcaloizi, tiramina, colina, acetil colina, histamina, taninuri, diosmina care se scindeaza în diosmetina si ratozid; cantitati însemnate de oxid de potasiu, cantitati mici de ulei esential, saponine, flavonoide, vitamina C.
Farmacologie Actiune hemostatica, datorata substantelor active din planta, în special alcaloizilor. A fost pusa în evidenta si actiunea bipotensiva. În prezent, datorita utilizarii alcaloizilor din Cornul secarei si a derivatilor acestora, utilizarea acestei plante este limitata.
Recomandari Indicatii în hipermenoree (menstruatie abundenta). Se recomanda si ca hipotensiv.
Mod de preparare si administrare Sub forma de infuzie, preparata din 2 lingurite planta la o cana cu apa; se beau 3 cani pe zi. Sub forma de tinctura, preparata din 20 g planta la 100 ml alcool de 70â° prin macerare timp de 8 zile; se iau 3 ml pe zi, diluati cu apa, în mai multe reprize.
Contraindicatii Nu prezinta.