•
Denumirile populare ale acestor plante sunt: abrameasca, entura, cahincea, dantura, engere, fierea pamantului, ghimbire de munte, iantura, ochincea, strigoaie, tintaura, lumanarica, taietura etc. Toate speciile de ghintura sunt considerate un remediu excelent in tratarea urmatoarelor afectiuni: - aerofagie, anemie, - anorexie de origini diferite, ascaridoza, - boli hepatice, ciroza hepatica, - convalescenta, depresii, - digestii lente sau dificile, - dischinezii biliare, - stimuleaza contractia vezicii biliare si a celei urinare, - trateaza febra cronica, gripa, guta, nevrozele, oboseala cronica, reumatismul, parazitozele digestive, incotinenta urinara, - scade numarul globulelor albe. Ca medicament natural, ghintura galbena este foarte eficienta in tratarea: - durerilor de stomac, a balonarilor, - combaterea poftei de mancare, anorexiei si - in apararea organismului uman de orice tip de microbi si infectii. Actiune: stimuleaza intens secretiile salivare si gastrice; stimuleaza secretiile biliare si ajuta la eliminarea bilei in intestin; antihelmintica, febrifuga. Utilizare: in mod traditional, in gastrite hipoacide, tulburari digestive, anorexie, diskinezie biliara, colecistite, stari febrile; in combaterea parazitilor intestinali. Mod de preparare: Infuzie. Se toarna o cana de apa clocotita peste 1/2 lingurita produs, se acopera 15 minute, apoi se strecoara si se consuma la temperatura camerei. Mod de administrare: o cana/zi; se bea 1/3 cana inaintea meselor principale. Este cunoscuta si sub denumirile: dintura, lumanarica pamantului, besicuta, doi frati, lumanarica albastra, taietura. Creste in regiunea alpina a tarii, Gentiana Iutea, cu florile de culoare galbena, a fost declarata monument al naturii. Gentiana punctata are florile galbene cu puncte brune, Gentiana asclepiadea are flori albastre careia poporul ii spune lumanarica pamantului, besicuta.Creste de la campie si pana in zona subalpina, in fanete si poieni umede, la marginea padurilor. Contine: heterozizi cu structura lactonica intre care gentiopricozidul, gentiamarina, amarogentiana, gentiacaulina, substante colorante: gentizina, si gentina; tanoizi, lipide, steroli, substante minerale. Utilizare. Intern se foloseste in anorexie, convalescenta, dischinezii biliare, helmintiaza. Recomandata sub forma de infuzie, decoctie, tinctura, sirop, vin, ghintura are insusirea de a excita secretiile gastrice, marind astfel pofta de mancare. Radacina de ghintura intra in compozitia ceaiului tonic si in for-* mula de preparare a lichiorurilor. Intern, preparat ca decoct – o lingurita de planta marun-tita la 700 ml apa rece; se fierbe 20 minute. Se bea inaintea meselor principale. Pentru decoctul antihelmintic cantitatea de planta va fi de o lingurita si jumatate; se bea pe nemancate in doua etape, la interval de o ora. Se da in special la copii. Mareste pofta de mancare. Tinctura de ghintura se prepara macerand 20 g radacina in 100 ml de alcool de 70°, timp de 7-8 zile. Din aceasta tinctura se iau 10-15 picaturi in apa, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.
Vinul se prepara in modul urmator: se iau 30 g (circa 3 linguri) radacina maruntita si se amesteca cu 60 ml alcool de 70° (circa 5-6 linguri) pana se umezeste uniform. Se lasa intr-un vas inchis timp de 24 ore, apoi se aduga un litru de vin si se macereaza 10 zile, agitand din cand in cand intregul continut. Se strecoara si se filtreaza prin hartie de filtru sau panza deasa. Se poate adauga la aceasta cantitate 100-150 g de zahar. Cu o jumatate de ora inaintea fiecarei mese principale, se ia cate o lingura de vin de ghintura. Preparatele de ghintura luate inainte de masa maresc pofta de mancare, dupa masa ele ajuta la digestie.
Copiilor care sunt slabiti si nu au pofta de mancare li se poate da vin sau tinctura. In general, la varsta de 10-12 ani se recomanda 5-8 picaturi de tinctura sau o lingura de vin inaintea meselor principale. De preferat la copii sa se dea sirop de ghintura, cate 3-4 lingurite pe zi.
Siropul se prepara astfel: 10g radacina se oparesc cu 150 ml apa. Dupa 6 ore se strecoara si se stoarce. Lichidului i se adauga 220 g zahar, apoi se fierbe si se filtreaza.