NATULAN

Indicatii: Natulan este indicat in special in tratamentul bolii Hodgkin (limfadenomul multiplu), producand in majoritatea cazurilor, remisiuni partiale sau complete. Natulan a fost de asemenea folosit cu succes in tratamentul altor neoplasme maligne (reticuloza maligna, limfomul histiocitar, macroglobulinemia Waldenstrom, limfomul limfocitic, boala Brill-Symmers, policitemia rubra vera.

Prezentare farmaceutica: Capsule a 50 mg. Excipienti: coloranti (E171, E172); manitol.

Actiune terapeutica : Natulan este un cistotatic alchilant, care apartine clasei compusilor metilhidrazinici. Natulan inhiba diviziunea celulara (mitoza ). Aceasta implica probabil un efect asupra ADN deja format, ca si asupra sintezei sale (metilarea purinelor, fragmentarea ADN ).

Deoarece nu exista rezistenta incrucisata cu alti agenti citostatici, Natulan este eficient si la alti pacientii cu tumori sau boala pseudotumorala a limfaticelor care nu mai raspund la alte citostatice.

Farmacocinetica: Absorbtie : Procarbazina, substanta activa a Natulan, se absoarbe rapid si complet din tractul gastrointestinal. Varful concentratiei plasmatice se atinge la 30 - 60 min de la administrare. Distributie: Procarbazina difuzeaza in lichidul cefalorahidian. Se presupune, de asemenea, ca procarbazina si unii metaboliti toxici ai acesteia traverseaza bariera placentara si trec in laptele matern.

Metabolizare: Procarbazina se metabolizeaza rapid, atat in ficat cat si in rinichi, in principal, pana la acid N-izopropiltereftalic. Doar aproximativ 5% din doza administrata apare in urina sub forma nemodificata. Eficacitatea Natulan este atribuita in parte peroxidului de hidrogen si radicalilor hidroxil care se formeaza in timpul degradarii oxidative a procarbazinei. Eliminare: Aproximativ 70% din doza se elimina pe cale urinara in decurs de 24 de ore, in principal sub forma de acid N-izopropiltereftalic. Timpul de injumatatire prin eliminare din plasma este de aproximativ 10 minute. Farmacocinetica in situatii particulare: Datorita ratei scazute a excretiei pe cale renala, reducerea a priori a dozei in cazul pacientilor cu afectare renala nu este necesara. Doza trebuie redusa numai la pacientii anurici.

Mod de administrare: Tratamentul cu Natulan trebuie facut sub supraveghere medicala stricta. Pacientul trebuie sa fie, daca este posibil, spitalizat in prima etapa a tratamentului. Se incepe cu doze mici, care sunt crescute gradat pana la o doza maxima zilnica de 250-300 mg. 1. Schema de dozaj initial: Ziua 1: 50 mg; ziua 2: 100 mg; ziua 3: 150 mg; ziua 4: 200 mg; ziua 5: 250 mg; ziua 6 si zilele urmatoare: 250-300 mg. Continuarea tratamentului: 250-300 mg zilnic, pana ce remisia este cat mai completa cu putinta, dupa care se trece la doza de intretinere. Daca, in cursul tratamentului initial, numarul total de leucocite scade sub 3 000/mcl3 sau cel al trombocitelor scade sub 80 000/mcl3, tratamentul trebuie suspendat temporar pana la refacerea leucocitelor si trombocitelor, cand tratamentul se poate relua cu doza de intretinere. Doza de intretinere: 50-150 mg zilnic. Tratamentul trebuie continuat pana la administrarea unei doze totale de cel putin 6 g. Tratamentul asociat: Rezultate bune au fost obtinute in boala Hodgkin cu o asociere de Natulan si alte citostatice, cum ar fi azot-iperita si derivati de ciclofosfamida, alcaloizi de vinca si corticosteroizi (scheme terapeutice MOPP/COPP). Atat rata remisiunilor cat si supravietuirea la cinci ani sunt afectate in mod favorabil. Indicatii posologice speciale: In cazul asocierii Natulan cu alte citostatice sau radioterapie, dozele mentionate mai sus trebuie reduse.

Contraindicatii: Natulan este contraindicat pacientilor cu leucopenie sau trombocitopenie severa preexistenta, indiferent de etiologia acestora si in cazul celor cu leziuni renale si hepatice grave. Tratamentul trebuie oprit in cazul aparitiei unor reactii alergice cutanate. Natulan trebuie utilizat in mod exclusiv pentru tratamentul afectiunilor neoplazice.

Sarcina si alaptare : Tinand cont de efectele adverse asupra epiteliului germinativ si asupra dezvoltarii produsului de conceptie, pacientii tratati cu Natulan - si/sau partenerii acestora - trebuie sa ia masuri stricte de contraceptie. Natulan este strict contraindicat in timpul sarcinii. Desi nu se stie daca Natulan trece in laptele matern, femeile care sunt tratate cu acest produs nu trebuie sa alapteze.

Reactii adverse: Ca si alte citostatice, Natulan produce frecvent reactii adverse, desi este relativ bine tolerat in comparatie cu alte medicamente de acest tip. Tulburarile gastrointestinale si depresia medulara sunt cele mai importante efecte secundare date de Natulan. Avand in vedere probabilitatea aparitiei depresiei medulare, se recomanda efectuarea frecventa de controale hematologice. Pierderea apetitului si greata apar in multe cazuri, uneori insotite de voma, dar aceste simptome apar doar in decursul primelor zile de tratament si apoi tind sa dispara. Similar altor citostatice, Natulan provoaca leucopenie si trombocitopenie . Aceste modificari hematologice sunt aproape intotdeauna reversibile si necesita rareori oprirea completa a terapiei. Rareori poate aparea caderea parului ; aceasta este reversibila in marea majoritate a cazurilor. Au fost de asemenea raportate tulburari neurologice (cefalee, parestezii, neuropatie, ataxie), tulburari ale functiei hepatice ( icter colestatic), reactii alergice cutanate (exantem, urticarie, prurit) si, in cazuri rare azoospermie.

Interactiuni: Fiind un slab inhibitor de monoaminooxidaza, Natulan potenteaza actiunea simpatomimeticelor, barbituricelor, timolepticelor si neurolepticelor administrate in paralel. Daca aceste medicamente trebuie administrate, atunci este necesara reducerea dozei acestora. Pacientii care sunt tratati cu Natulan pot prezenta intoleranta la alcool , si de aceea este necesara abstinenta in cursul tratamentului. Consumul de branza in cursul tratamentelor cu inhibitori de monoaminooxidaza poate produce, in rare cazuri, cresteri ale tensiunii arteriale. Desi acest fenomen nu a fost niciodata observat in cursul terapiei cu Natulan, totusi din motive de siguranta, pacientii trebuie sfatuiti sa nu consume branza in cursul tratamentului.

Supradozare: Cele mai importante simptome de supradozare sunt: greata, voma, ameteala, halucinatiile, depresia si convulsiile. Rareori au fost observate hipotensiunea si tahicardia. Ca tratament in astfel de situatii se recomanda lavajul gastric si terapia simptomatica, inclusiv antibiotico-terapia. Se recomanda efectuarea frecventa a leucogramei.

Producator: F. Hoffmann-La Roche