•
Anasonul face parte din familia Apiaceae, fiind o planta aromatica, erbacee, anuala, heliofila, care prefera clima calda. Cultivat din timpuri indepartate in Asia Mica, a fost raspandit ulterior atat in Europa cat si pe alte continente. Planta are frunze putine si rare, florile mici si de culoare alba fiind dispuse sub forma de umbrela. Fructele sunt mici si verzi, putand fi culese de la sfarsitul lunii august pana la sfarsitul lunii septembrie. Se mai numeste anason romanesc, anis, anos, badean, chimion de gradina, hanos, molotru, onis, secarea.
Mod de administrare Pulberea cu administrare sublinguala - planta se macina fin cu o rasnita electrica. Se ia, o lingurita rasa de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba timp de 10 - 15 minute, dupa care se inghite cu apa. Infuzia - se prepara din 2 lingurite cu planta adaugate la 250 ml de apa clocotita, se mentine timp de 15 minute la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. Se administreaza 2-3 cani cu infuzie pe zi, cu 30 de minute inainte de mese.
Ingrediente Anason (Pimpinella anisum) - fructe
Contribuie la - reducerea balonarii si a spasmelor care apar la nivelul intestinului (la copii si adulti) - imbunatatirea digestiei si cresterea poftei de mancare - normalizarea secretiilor digestive: gastrice, pancreatice, intestinale si biliare - cresterea secretiei de lapte la lauze - mentinerea sanatatii arborelui bronsic
Contraindicatii Intoleranta la anason.
Precautii Se utilizeaza cu prudenta la pacientii cu teren alergic. Fructele vechi (peste 3 ani) sau depozitate in conditii improprii (umezeala) nu se folosesc deoarece devin toxice. Infuzia se prepara in fiecare zi, nu se pastreaza de pe o zi pe alta.