GÃLBENELE
(Calendula officinalis)
Gãlbenelele fac parte din familia Asteraceae, fiind o plantã erbacee, anualã, cu inflorescenþe terminale de culoare galben-portocaliu. Originarã din Asia ºi Europa de Sud, a fost introdusã în medicina tradiþionalã în secolul al XII-lea, în Europa Centralã ºi zona mediteraneeanã. Creºte pe lângã ziduri, clãdiri sau pe câmpii, în grãdini, pe marginea drumurilor sau a gardurilor. Se mai numeºte filimicã, crãiþe, calce, cãldãruºã, fetiºcã, floare galbenã, flori oºeneºti, gãlbenare, roºioarã, ruginele, ruºuliþe, salomie, silinii, stâncuþã, etc.
Actiuni - INTERN:
cicatrizant, antiinflamator, antispastic, coleretic, hipolipemiant, emenagog, antibacterian, antimicotic, antiviral, antitumoral, antitrichomonazic, calmeazã durerile menstruale.
-EXTERN:
cicatrizant, antiinflamator, antiseptic, antibacterian, antimicotic, antitricomonazic.
Indicatii - INTERN:
se utilizeazã ca adjuvant în: gastritã hiperacidã, ulcer gastric ºi duodenal, dischinezii biliare, colecistitã, enterocolitã, dismenoree.
se utilizeazã ca adjuvant în: plãgi, arsuri, eczeme, ulcer varicos, ulceraþii tegumentare, eritem fesier, hemoroizi, degerãturi, acnee, înþepãturi de insecte, afecþiuni ale cavitãþii bucale ºi faringelui, micoze, leucoree, infecþii cu Trichomonas vaginalis.
Contraindicatii:
sarcinã, alãptare, alergie la gãlbenele.
SUPRADOZARE:
În caz de supradozare pot apãrea efecte sedative ºi hepatotoxicitate.
COMPOZIÞIE CHIMICÃ:
saponozide (calendulozidele A-H), flavonoide (patuletinã ºi patulitrinã), alcooli tritepenici (α ºi β-amirenol, taraxasterol, calenduladiol, arnidiol), acizi triterpenici (ursolic ºi oleanolic), steroli (sitosterol, stigmasterol), carotenoide (α ºi β-caroten, licopinã, luteinã, violaxantinã), cumarine (umbeliferonã, esculetol), compuºi poliinici (acid calendulic), acizi polifenolici (cafeic, clorogenic, vanilic, siringic), poliholozide, taninuri, substanþe amare, etc.
Administrare -INTERN:
-pulberea – planta se macinã fin cu o râºniþã electricã. Se ia o linguriþã de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se þine sub limbã timp de 10-15min., dupã care se înghite cu apã.
-maceratul la rece – se preparã dintr-o lingurã cu plantã adãugatã la 250ml de apã, se menþine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoarã ºi se bea pe stomacul gol. În scop terapeutic se beau 3 cãni cu macerat pe zi, cu 30min. înainte de mese.
-infuzia – se preparã dintr-o lingurã cu plantã adãugatã la 250ml de apã clocotitã, se menþine timp de 15min. la temperatura camerei, apoi se strecoarã ºi se bea pe stomacul gol. În scop terapeutic se beau 3 cãni cu infuzie pe zi, cu 30min. înainte de mese.
-în arsuri, ulcer varicos ºi ulceraþii tegumentare se fac spãlãturi sau badijonãri locale, realizate cu macerat sau cu infuzie de plantã;
-în afecþiuni ale cavitãþii bucale ºi faringelui se fac spãlãturi bucale sau gargarã cu macerat sau cu infuzie de plantã;
-în leucoree ºi în infecþii cu Trichomonas vaginalis se fac spãlãturi vaginale cu macerat sau cu infuzie de plantã;
-în plãgi, eczeme, eritem fesier, hemoroizi, degerãturi, acnee, micoze ºi înþepãturi de insecte se administreazã sub formã de comprese cu macerat sau cu infuzie de plantã, sau cataplasme aplicate local, care se obþin astfel: 1-2 linguri cu pulbere fin mãcinatã se amestecã cu apã caldã astfel încât sã formeze o pastã care sã poatã fi aplicatã extern. Deasupra se aplicã un pansament care sã poatã menþine cataplasma la locul afectat minim 3 ore.