Numele latin al salviei indicã clar importanta sa în fitoterapie: salvia vine de la cuvântul latin salvare care înseamnã a vindeca. Un proverb medieval spunea: „de ce trebuie sã moarã omul câtã vreme în grãdina sa creste salvia?"
Principalii constituenti: ulei esential, diterpene amare, flavonoide, acizi fenolici, taninuri.
Efect: Astringent, antiseptic, estrogenic, antisudorific, tonic, calmant.
Recomandãri:
-tulburãri de menopauzã: reducerea bufeurilor si adaptarea organismului la schimbãrile hormonale, datoritã actiunii de stimulent hormonal, tonicã si estrogenicã;
-reglarea transpiratiei datoritã efectului antisudorific;
-diaree, datoritã actiunii astringente;
-afte si dureri de gât datoritã proprietãtilor antiseptice si calmante (uz extern);
-stomatite, gingivite, faringite, inflamatii cauzate de proteze (uz extern).
Precautii: Contine alcool etilic,a nu se depasi doza zilnica recomandata
Intrebuintare: Pe cale internã se iau 20-30 picãturi diluate în 100 ml apã sau ceai, de 3 ori pe zi. Pentru uz extern se aplicã comprese sau se face gargarã cu tincturã diluatã. Pentru comprese se dilueazã 5 lingurite de tincturã în 1 litru de apã. Pentru gargarã se dilueazã 1 linguritã în 200 ml apã.
Prezentare: Sticlutã a 30 ml