Descrierea speciei. Aceasta planta spontana, cu aspect de sub-arbust, se gaseste mai mult in cultura. In pamant are un rizom puternic din care isi iau nastere radacini lemnoase, lungi de 1-2m si groase de aproape 2cm, galbene la interior, brune la exterior, cu gustul dulce ceea ce justifica denumirea populara a acestei plante. Tulpina aeriana, inalta pana la 1.5m, are frunze alterne, imparipenat compuse cu 4-8 perechi de foliole intregi si ovale.
Florile de culoare albastru-violaceu palid, pentamere, sunt zigomorfe si scurt pedicelate, dispuse in struguri spiciformi, putin mai scurti decat frunzele. Structural florile prezinta urmatoarele caracteristici: caliciu tubulos, usor bilabat, paros; corola in forma de fluture (papilonata) petala posterioara sau superioara (stindardul) acopera cele 2 petale laterale (aripile) si acestea acoperind pe cele doua anterioare (carena); androceul alcatuit din 10 stamine, dintre care cele 9 inferioare sunt unite, iar cea superioara libera (androceu diadelf). Fructul este o pastaie turtita si neparoasa; infloreste in iunie si iulie.
Produsul vegetal folosit. De la aceasta planta se recolteaza in scopuri terapeutice partile subterane, adica rizoamele si radacinile (Radix Liquiritiae) fie primavara, fie toamna, insa de la indivizi care au cel putin 3-4 ani.
Principii active: glicirizina care prin hidroliza pune in libertate acid gliciretic, flavonoide si un hormon estrogen de natura steroidica.
Actiune farmacologica: antispasmodica, slab diuretica, usor expectoranta prin fluidificarea secretiei traheo-bronsice si faringiene, usor laxativa, estrogena, antiulceroasa si antidismenoreica.
Intrebuintari: Pulberea se administreaza ca laxativ, intrand in compozitia pulberii de liguiritie compusa si ca expectorant in compozitia comprimatelor expectorante si contra tusei. Maceratul 2% (circa 200ml pe zi) se administreaza ca antidismenoreic.
De asemenea intra in compozitia ceaiurilor antireumatic si laxativ nr.2 si a speciei pectorante.