Descrierea speciei. Planta erbacee, bianuala sau vivace, ce creste prin locuri ruderale, pe langa drumuri, garduri si pe langa locuinte. Are radacina pivotanta, iar tulpina este dreapta, inalta pana la 1 m, ramificata si acoperita cu peri. Frunzele, dispuse altern, sunt lung petiolate, palmat-lobate cu 5-7 lobi, cu marginea inegal dintata si acoperite cu peri. Florile sunt mari, regulate, hermafrodite, pentamere, de culoare roz-violacee si cu vinisoare violete, grupate cate 2-3 si iau nastere la baza petiolurilor frunzelor de pe ramuri si in varful tulpinei. Caliciul este dublu, cel extern - caliculul - este format din 3 piese libere, iar cel intern - caliciul propriu-zis - este alcatuit din 5 sepale unite la baza; corola este alcatuita din 5 petale lungi ingustate la baza, scobite la varf, de 3-6 ori mai lunga decat caliciul; androceul este constituit din numeroase stamine unite intre ele prin filamentele lor (androceu monadelf). Infloreste toata vara.
Produsul vegetal folosit. In terapeutica sunt intrebuintate frunzele (Folium Malvae silvestris) recoltate inainte de inflorire si florile (Flores Malvae silvestris) recoltate in timpul infloririi; ambele produse sunt uscate la umbra, sunt lipsite de miros si au un gust mucilaginos.
Principii active: mucilagii.
Actiune farmacologica: emolienta (in tuse, bronsita, laringita).
Intrebuintari. Sub forma de infuzie 1% se utilizeaza intern cate 1-2 caini de ceai pe zi in bronsite ca behice, iar extern in gargarisme si sub forma de bai pentru tratarea furunculelor. Frunzele de nalba intra in compozitia speciilor pectorale si a ceaiului pectoral.
In acelasi scop si avand aceleasi principii active se mai folosesc frunzele (Folium Malvae glabrae) si florile (Flores Malvae glabrae) recoltate de la nalba de cultura - Malva glabra Devs; de asemenea si frunzele (Folium Malvae neglectae) recoltate de la nalba mica sau casul popii - Malva neglecta Wallr sin. M. rotundifolia L.