Descrierea speciei. Pinus silvestris este un arbore inalt pana la 40 m cu coroana rara, neregulata, cu frunze semicilindrice, drepte sau putin rasucite, rigide, ascutite, de culoare verde inchisa si dispuse doua in teci lipicioase de culoare bruna. Mugurii foliari sunt ovoizi, lungi de 6-12 mm nerasinosi, iar primavara se alungesc si devin lipiciosi. Pinus montana ssp. mughus este un arbust inalt pana la 3 m, ramificat si cu tulpinele culcate la pamant, terminate cu ramuri drepte, mugurii sunt conici, ascutiti la varf, rasinosi, iar frunzele, la fel cate doua, cu teaca membranoasa. Ambele specii cresc in zona muntoasa, insa P. silvestris mai este cultivat in plantatii forestiere si ca arbore ornamental. Produsul vegetal folosit. De la ambele specii se utilizeaza mugurii foliari (Turiones Pini, Gemmae Pini, Coni Pini sau Strobuli Pini) recoltati in februarie de pe ramurile laterale, cei terminali pastrandu-se pentru a asigura dezvoltarea arborelui. Principii active: ulei volatil, tanin, rezine si Vitamina C. Actiune farmacologica: diuretica si modificator al secretiilor bronsice, antiseptica si antiinflamatorie. Intrebuintari: Se utilizeaza sub forma de infuzie 3-10 % ca diuretic, antiseptic, recomandandu-se in pielite, cistite si uretrite si ca antiinflamator in inflamatiile cailor respiratorii insotite de tuse si bronsite. Se administreaza doua-trei ceaiuri caldute in 24 ore. Se mai poate folosi si extern ca antiseptic si cicatrizant. Intra in compozitia ceaiului antibronsic.