Descrierea speciei Planta erbacee, vivace, caracteristica locurilor argiloase, calcaroase si umede, pe langa paraie, pe coastele si malurile abrupte ale raurilor. In pamant are un rizom carnos, din care iau nastere primavara timpuriu tulpinile florifere cu frunze scuamiforme rosietice, inalte, de 5-15 cm si terminate cu capitule florale galbene avand florile femele marginale lingulate, numeroase si dispuse pe mai multe randuri, iar cele centrale mai putine, hermafrodite si tubuloase. Mai tarziu dupa ce florile s-au trecut apar frunzele bazale cu petiol lung, cu limbul rotund si adanc cordat, cu diametrul de 10-15 cm si marginea inegal distantata. Infloreste din martie pana in mai. Produsul vegetal folosit Oficinale sunt frunzele fara petiol (Folium Farfarae) recoltate din aprilie pana in iulie si inflorescentele (Flores Farfarae) culese fara peduncul la inceputul dezvoltarii lor. Principii active Mucilagii, inulina, tanin, substante amare si saruri minerale bogate nitrat de potasiu si compusi ai zincului. Actiune farmacologica: colagoga, diuretica, emolienta si usor antispastica. Intrebuintari Infuzia si decoctul 3% (2-3 ceaiuri pe zi) se administreaza cate o lingura la doua-trei ore in dischinezii biliare insotite de tulburari usoare dispeptice; se mai intrebuinteaza si ca tonic aperitiv datorita substantelor amare si ca adjuvant in tratamentul astmului bronsic. Intra in compozitia ceaiurilor: anti astmatic, antibronsitic si in tigarile antiastmatice.