Deşi longevitatea a crescut statistic în ultima jumătate de secol, în special în ţările avansate din punct de vedere tehnic şi economic, acest indice nu este valabil pentru majoritatea ţărilor sărace. Sunt multe ţări în care şansa de supravieţuire se situează între 40-45 ani. Cauzele principale sunt subalimentaţia, asistenţa şi educaţia sanitară precară, bolile cu răspândire în masă, scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii infantile.
Ţara noastră se situează destul de aproape de ţările avansate, deşi natalitatea a scăzut simţitor în ultimul deceniu. Se constată o îmbătrânire a populaţiei, din punct de vedere statistic, putânduse vorbi de o şansă de supravieţuire medie cuprinsă între 72-74 ani.
Ceea ce dorim să prezentăm în cele ce urmează se referă la calitatea vieţii, factor care depinde de fiecare dintre noi, de modul nostru de viaţă, de respectarea anumitor reguli până la adânci bătrâneţi, sub aspect fizic, mental şi spiritual.
în mod obişnuit, mesele sunt împărţite în trei etape. La unele popoare, masa principală este cea de dimineaţă, la altele cea de seară, obicei pe care-I considerăm mai puţin indicat. Sunt unele afecţiuni la care se recomandă cinci mese pe zi în loc de trei, dar aceasta numai cu consultarea medicilor specialişti.
Noi recomandăm un regim preponderent lacto-vegetarian, dar nu exclusiv. În copilărie şi în tinereţe sunt necesare şi proteine animale uşoare (peşte alb, piept de pui, carne de curcan fără pieliţă). Pe măsură ce înaintăm în vârstâ, necesarul în proteine animale trebuie redus. Nu se recomandă carnea roşie şi grăsimile animale. În cazul în care nu puteţi renunţa la carne, se recomandă să începeţi masa cu o salată de legume şi s-o încheiaţi cu fructe. Un studiu relativ recent a demonstrat că, în cazul în care masa începe cu carne, numărul leucocitelor creşte la 20.000. În cazul în care se începe cu salate şi se termină cu fructe, numărul de leucocite se păstrează în cadrul valorilor normale de 9.000. Este recomandabil să vă sculaţi de la masă cu cinci minute înainte de-a fi sătul, nu cu cinci minute după ce v-aţi săturat.
Nu vă grăbiţi la masă: mestecaţi bine alimentele, de zece ori înainte de-a le înghiţi şi nu beţi apă înainte de masă sau între felurile de mâncare. Alegeţi o zi de post pe săptămână pentru dezintoxicarea organismului.
în mod obişnuit nu folosim decât 25-30% din capacitatea creierului nos-tru. Prin educaţie şi meditaţie, putem folosi mai mult din această capacitate.
Ideal ar fi să putem respecta cele trei opturi dintr-o zi: 8 ore de activitate, 8 ore de odihnă activă (sport, plimbări, lectură, muzică etc.) şi 8 ore de somn.
Nu întotdeauna putem respecta acest ciclu ideal. Important este însă să respectăm cele 8 ore de somn, în special pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Nu vă culcaţi mai devreme de 3 ore după ultima masă. Este bine ca înainte de culcare să faceţi o scurtă plimbare.
O viaţă normală este condiţionată de mişcare, care asigură o bună oxigenare a organismului.
Chiar după pensionare, continuati activitatea care vă place sau alegeţi o activitate de care aţi fost privat în timpul muncii pentru câştigarea existentei. Inactivitatea este primul pas spre mormânt. Continuaţi să munciţi într-un ritm obişnuit şi continuu opt ore pe zi. Nu neglijaţi nici gimnastica zilnică în aer curat. Dormiti cu fereastra între-deschisă atâta timp cât sezonul vă permite.
Un factor important care depinde de noi este cultivarea optimismului şi a încrederii în cei din jurul nostru. Să respingem tot ceea ce este negativ în relaţiile interumane. Să ne închipuim că viata este o oglindă în faţa căreia suntem şi ne privim: dacă zâmbim, zâmbetul se întoarce asupra noastră; dacă ne crispăm şi ne schimonosim figura, grimasa se întoarce tot asupra noastră. Cu alte cuvinte, toate gândurile şi acţiunile noastre de fiecare clipă, de fiecare zi trebuie să fie pozitive, senine, optimiste. Vor beneficia de acestea toţi cei din jurul nostru şi, în primul rând, noi.
Ne referim, evident, şi la poluarea mediului, la faptul că trăim într-o ţesătură de iradiaţii şi decibeli, la care contribuie celularele, televizoarele, microundele neprotejate, traficul zgomotos din marile aşezări urbane etc. Acesta este tributul pe care îl plătim confortului şi civilizaţiei moderne.Dar ne referim şi mai mult la poluarea pe care noi înşine ne-o provocăm: prin alimentaţia deficitară, prin consumul de alcool, droguri, tutun, medicamente sintetice, băuturi comerciale, conserve etc. etc. Pentru sănătatea noastră şi pentru prelungirea vieţii, e necesar să evităm cât mai mult poluarea de orice fel.
Printre cele trei mari virtuţi teologicale - Credinţa, Speranţa şi Iubirea - pe primul loc am situa iubirea, ca factor determinant. lubirea faţă de Creator şi fată de aproapele nostru. Sub aspect spiritual: armonia din cadrul familiei, armonia relaţiilor sociale, armonia relaţiilor interumane care se cuvine să fie normale şi corecte.
Dacă am încerca să definim, sub aspect ştiinţific, tehnic şi spiritual, epoca în care trăim, am ajunge la o concluzie pesimistă: este epoca marilor cuceriri ştiinţifice, tehnice şi utilitare, dar, în acelaşi timp, trăim într-o epocă a „pietrei necioplite" a evoluţiei spirituale. Atâta timp cât predomină forţa, selecţia artificială, ura, răzbunarea, atentatele Ia viaţa celor fără de apărare, conflictele între popoare în numele religiei sau al convingerilor politice, evoluţia noastră spirituală va stagna. Totuşi, sperăm să depăşim această situaţie de o gravitate fără precedent în istoria umanităţii. Speranţa se află în iubire şi în bună înţelegere între oameni.
Sursa: "Sanatate prin seminte, legume si fructe" - Ovidiu Bojor
Remediu