PERIOADA POSTNATALĂ sau LĂUZIA FIZIOLOGICĂ este perioada care urmează naşterii fătului şi care începe o dată cu terminarea involuţiei uterine şi durează 6 săptămâni. Are 3 perioade:
I. lăuzia imediată – primele 24 de ore de la naştere; II. lăuzia secundară – primele 10-12 zile de la naştere; III. lăuzia tardivă – până la 6 săptămâni.
Aspecte clinice ale lăuziei 1. Temperatura – poate creşte până la 38 ºC în a III-a/a IV-a zi de la naştere, datorită angorjării sânilor, aşa-numita „furie a laptelui”. Atenţie! În general, febra este semn de infecţie. Dacă febra depăşeşte 38 ºC şi/sau apare înainte sau după zilele a III-IV-a postnatală, adresaţi-vă medicului!!!! 2. Presiunea arterială şi pulsul – sunt, de regulă, stabile. În primele 2 zile, pulsul poate fi bradicardic (mai mic); de aceea trebuie urmărite atent. 3. Apa extracelulară – este crescută, ceea ce conduce la creşterea diurezei (cantitatea de urină eliminată în 24 de ore) şi, implicit, va apărea poliuria (urinări frecvente) 4. Secreţia menstruală – La 3-4 săptămâni de la naştere poate apărea o mică sângerare (mica menstruaţie) care va dura 2-3 zile. La 6-8 săptămâni, dacă femeia nu alăptează, reapare menstruaţia. Uneori, amenoreea (lipsa menstruaţiei) poate să nu apară atâta timp cât femeia alăptează. 5. Lactaţia – domină perioada lăuziei tardive. 6. Imediat postpartum (după naştere) parturienta(femeia care tocmai a născut) poate prezenta: - retenţie urinară însoţită de distensia vezicii (dacă micţiunea nu apare în 4 ore postpartum, se va interveni medicamentos); - tranzit intestinal îngreunat. Dacă scaunul nu se instalează în 48 de ore de la naştere, se vor administra laxative; - disconfort în pelvis (datorat contracţiei uterine), mai ales în timpul alăptării; - stare depresivă – se instalează datorită: • declinului emoţional care urmeză după naştere; • disconfortul ce apare în lăuzia imediată; • oboseala ce se instalează în urma travaliului; • anxietatea generată de îndoielile cu privire la capacitatea ei de a îngriji nou-născutul după externare; • teama că a devenit mai puţin atrăgătoare pentru soţul ei. Această stare va fi depăşită după 2-3 zile fără tratament. Uneori, poate persista pâna la 10 zile; ATENŢIE! Dacă acastă stare depresivă persistă sau se agravează, este ESENŢIAL consultul PSIHIATRIC.
Recomandări: i. toaletarea zonei perineale cu soluţii antiseptice (cloramină), de 2 ori pe zi, dinspre anterior spre posterior; ii. aplicarea unei pungi de gheaţă în regiunea perineală, pentru a diminua edemul şi disconfortul apărute după epiziorafie (sutura zonei perineale incizate în timpul expulziei); iii. tratarea hemoroizilor apăruţi în timpul sarcinii iv. administrarea, cu acordul medicului ginecolog, de analgezice, dacă disconfortul generat de contracţiile uterine sunt prea dureroase; v. dieta trebuie să fie variată, fără restricţii pentru femeia care a născut pe cale vaginală. În prima zi se recomandă alimente lichide (ceai, lapte, sucuri de fructe, supe ş.a), iar în a II-a zi se poate trece la o alimentaţie completă. Dieta femeii care alăptează trebuie să fie bogată în proteine şi calorii. Se recomandă suplimetarea cu fier încă 3 luni de la naştere; vi. îngrijirea sânilor: - spălarea mamelonului şi a areolei cu apă şi săpun, înainte şi după fiecare alăptare; - evacuarea sânului trebuie făcută periodic, prin alăptare la 4 ore, iar dacă apar fisuri mamelonare, sânul va fi pus în repaus (nu va mai alăpta cu sânul respectiv) timp de 24 de ore, dar va fi evacuat prin muls artificial; vii. prima alăptare se va face cât mai repede, în primele 12 ore postpartum; viii. durata suptului va fi de 23-30 minute pentru fiecare sân (prima zi), iar ulterior, de 15-20 minute pentru fiecare sân; ix. poziţia mamei în timpul alăptării va fi în sezut, pe un scaun; x. durerea cauzată de „furia laptelui” poate fi diminuată cu analgezice (după o consultare prealabilă cu medicul) şi comprese reci aplicate local; xi. reluarea activitâţii sexuale este bine să se facă după cel puţin 2 săptămâni de la naştere. LACTAŢIA este procesul prin care se realizează şi se menţine secreţia lactată. Are 4 faze: mamogeneza, lactogeneza,lactopoieza şi galactochineza. Mamogeneza reprezintă dezvoltarea glandelor mamare, pe parcursul sarcinii. Începe în primele zile de sarcină şi se manifestă prin: creşterea numărului canalelor galactofore şi dezvoltarea acinilor glandulari (sânul creşte în dimensiune). Lactogeneza reprezintă iniţierea lactaţiei, imediat după naştere. Până în ziua a 5-a după naştere, este secretat colostrul (lichid gălbui-oranj ce conţine o cantitate crescută de proteine şi minerale şi mai puţine glucide şi grăsimi decât laptele. Este foarte bogat în imunoglobuline de tip A care îi vor oferi protecţie nou-născutului faţă de agresiunile germenilor patogeni enterici. Colostrul se transformă treptat în lapte, pe parcursul a 4 săptămâni. Lactopoieza începe în ziua a 5-a postpartum, când colostrul este înlocuit cu laptele. Secreţia lactată este menţinută prin supt. La 2 săptămâni de la naştere, volumul ejectat de lapte este de 500 ml, iar la 2 luni, de 800-1000 ml. Galactochineza reprezintă ejecţia laptelui. Ea se realizează prin contracţia celulelor mioepiteliale, care are, la bază, un reflex neuroendocrin (prolactina). Dragă mămică, NU UITA! că laptele uman reprezintă sursa ideală de hrană în primele 6 luni de viaţă, fiind specific speciei, datorită faptului că, pe întreaga durată a acestei perioade, el asigură nutrienţi de care PUIUŢUL tău are nevoie. În plus, din punct de vedere afectiv, conexiunile emoţionale (dragostea, legătura mamă-copil) se vor realiza mult mai repede şi mult mai durabil. Legătura MAMĂ-COPIL este una indestructibilă, iar alimentarea naturală a micuţului reprezintă ligandul cel mai stabil. Dr. Ana – Maria Rizea