Chiar daca este un produs secundar al stupului, are o valoare terapeutica deosebita. Propolisul, dupa cum ne-o arata si etimologia sa semantica ("pro" - din latina -inainte si "polis" - din greaca - cetate), este materialul din care isi construiesc albinele fortificatiile de aparare impotriva diferitilor dusmani: microbi, bacterii, ciuperci, soareci, soparle etc. Cu aceasta substanta ce contine, indeosebi, ceara, polen, sucuri de muguri si secretii ale miraculoaselor insecte ale stupului sunt chituite de catre ele crapaturile locuintei lor, lipitele ramele, "imbalsamati" daunatorii care au intrat in stup, dupa ce, in prealabil au fost injectati cu venin. S-a dovedit ca un asemenea cadavru "impachetat" in propolis rezista 5-6 ani fara a se altera.
Potrivit cercetatorilor, in masa propolisului sunt inglobate peste 200 de substante active din punct de vedere terapeutic: uleiuri volatile, flavonoizi, taninuri, antibiotice, minerale (fier, mangan, zinc, cupru, cobalt, calciu, siliciu, magneziu), vitamine etc. - dintre care numai aproximativ 10% au fost studiate.
Propolisul poate fi valorificat sub sase forme farmaceutice principale: brut, tinctura, solutie hidrica, sirop, unguent si aerosoli. El se prepara imediat dupa recoltare, orice amanare a acestei operatiuni ducand la reducerea sub limite valorificabile terapeutic a substantelor active. In general, activitatea sa biologica scade la jumatate in primele 4-5 ore si dispare aproape complet in 1-2 ani de la scoaterea propolisului din stup.
Pentru a fi intrebuintat brut, se formeaza, in apropierea unei surse de caldura, batoane care se invaluiesc in celofan si se pastreaza in borcane de sticla colorata, ermetic inchise, la adapost de lumina, caldura, umiditate si surse de contaminare. Valabilitate 6-12 luni.
Actiunea terapeutica a propolisului se bazeaza mai ales pe proprietatile sale antibiotice, antivirotice, antifungice, antitoxice, cicatrizante, conservante, anestezice, antialgice (calmante ale durerilor - sunt de 3 ori mai puternice decat ale cocainei si de 5 ori mai mari decat ale novocainei) , antiastmatice, imunologice si, intr-o masura mai mica anticancerigene.
Propolisul este indicat intern indeosebi in : - afectiuni genitale: prostatite, hipertrofie benigna de prostata, induratii peniene, orhite, ejaculatii precoce, anexite, metrite, cervicite, eroziuni ale colului uterin, fibroame uterine etc.)
- afectiuni urinare: pielite, cistite, uretrite etc.
- boli ale aparatului respirator: bronsite, pneumonii, abces pulmonar, tuberculoza pulmonara
- afectiuni ORL: rinite, faringite, laringite, sinuzite, otite, hipoacuzie, vegetatii ale urechii,etc.
- afectiuni digestive: esofagite, gastroduodenite, colite, enterocolite, rectocolite, hemoroizi, etc.
- boli neuropsihice: meningita, sindroame de suprasolicitare, astenie
- afectiuni stomatologice: parodontoze, granulom dentar, abcese dentare, carii, stomatite, glosite, micoze bucale, etc.
- afectiuni endocrine : insuficienta tiroidiana, insuficienta paratiroidiana, exces de foliculina, mastite, mastoze, adenoame mamare, adenoame hipofizare, etc.
- boli de ochi: conjunctivite, retinite, irite, etc.
Extern se obtin rezultate bune in tratarea eczemelor, ulcerelor varicoase, degeraturilor, infectii dermatologice atone, cangrenelor, furunculelor, plagilor sangerande, plagilor chirurgicale, vaginitelor, vulvitelor, hemoroizilor, zonei Zoster, herpesului, fimozei, psoriazisului incipient, pitiriazisului verzicoor si rozaceu, pruritului, candidozelor, sicozisului, acneei, tricofitiei, micozelor pielii si mucoaselor, vegetatii vaginale sau peneine etc.