Carnea in alimentatie si starea de constienta

Carnea, alimentația și starea de conștiență

Dacă în țările vestice înalt industrializate vine vorba de proteine, majoritatea oamenilor se gândesc automat la carnea de animal, pește sau pasăre. Deoarece acestea conțin de obicei toți aminoacizii esențiali în proporții aproape ideale, se numesc proteine “complete” sau protein “cu valoare biologică superioară”. În plus, pentru că nu conțin hidrați de carbon, sunt de asemenea considerate proteine “pure”, deși ele conțin lipide în cantitate variabilă adeseori mare. Deoarece carnea conține constituenții țesuturilor animale, este considerată adesea ca alimentul cu echilibrul ideal pentru țesuturile similare ale organismului uman. Cu siguranță, populația americană medie consideră că, pentru a obține o dietă echilibrată sănătoasă, trebuie să consume zilnic cantități substanțiale de carne – sau dacă nu, de pește sau pasăre.

Putem obține cantitatea adecvată de proteine fără a consuma carne?
La examinarea meniurilor tradiționale din diferite regiuni ale lumii, bazate în primul rând pe cereale, legume și leguminoase, cu doar o zecime din proteine provenind din carne, lapte și ouă, nuțriționiștii au observat că o dietă cuprinzând 2500 de calorii va aduce cu 50% mai multe proteine decât este necesar pentru 98% din populație. Una dintre autoritățile mondiale de frunte în materie a stabilit, în legătura cu necesarul proteic, că pentru adulți este dificil de obținut o dietă vegetală mixtă care să producă o pierdere apreciabilă a proteinelor din organism, fără a recurge la cantități crescute de zahăr, gemuri, jeleu sau alte alimente fără proteine. În plus, dieteticienii obișnuiți să prescrie meniuri fără carne se limitează cu greu la cantitatea permisă de proteine în momentul în care este realizat necesarul caloric.

Și alți nutrienți sunt prezenți în cantități aparent adecvate în alimentele fără carne. Un studiu comparativ realizat pe 200 de persoane, unele aflate pe diete obișnuite, altele pe diete fără carne, nu a obținut dovezi ale unor deficite, iar aportul global de nutrienți a fost egal sau mai mare cu cel menționat în rația alimentară recomandată, stabilită de Comisia Națională de Cercetare, atâta timp cât laptele era inclus în dietă.

Până în prezent, toate publicațiile medicale și de nutriție de perstigiu și conservatoare au afirmat că o dietă vegetariană corectă este nutritivă și sătătoasă, și chiar și alți nutriționiști, de altfel conservatori, au început să vorbeascp despre potențialul pericol reprezentat de consumul unor cantități mari de carne.
Un număr de studii a arătat scăderea colesterolului la vegetarieni, iar lucrări recente sugerează că această scădere reprezintă reducerea fracțiunii de colesterol cu cel mai mare efect aterogen.

Carnea și starea de sănătate
S-a sugerat că efectele favorabile ale dietelor fără carne asupra colesterolului sangvin și efectele pozitive asupra aterosclerozei se datorează scăderii aportului de lipide. Deși carnea este privită ca un aliment proteic, ea conține aproape la fel de multe lipide ca și proteine. Raportat la numărul total de calorii, o felie de șuncă slabă conține 25% proteine, dar 75% lipide, în timp ce o porție de mușchi de vacă slab va conține 65% proteine și 35% lipideș carnea netranșată conține 24% proteine și 76% lipide. O felie de pâine din cereale integrale va conține 14% proteine, doar 9% lipide și 77% glucide complexe; o farfurie de mâncare de fasole boabe va conține aproximativ 36% proteine, mai puțin de 6% lipide și 58% glucide complexe. Cu alte cuvinte, chiar dacă porțiunile grase sunt îndepărtate atent din bucata de carne, utilizarea ei ca sursă de proteine în dietă aduce totuși o cantitate aproape egală de lipide. Proteinele din fasole și cereale aduc puține lipide, dar de 3-4 ori mai multe glucide complexe.

În plus, proteinele în sine pot produce efecte diferite. Experimentele pe animale au arătat că proteinele vegetale oferă un anumit grad de protecție împotriva aterosclerozei, comparativ cu proteinele din alimentele de origine animală.

Cercetările desfășurate în America asupra unor grupuri populaționale care, din motive religioase, consumau foarte puțină carne sau deloc au evidențiat corelații ulterioare interesante între cantitatea de carne consumată și incidența anumitor afecțiuni. Adventiștii de ziua a șaptea sunt fie complet vegetarieni, fie consumă cantități miși sau chiar medii de carne. Global însă, stilul lor de viață, precum și originile rasiale și etnice sunt aceleași. Cei care nu consumau carne prezentau o frecvență mai mică a cancerului și a bolilor de inimă față de cei care consumau o cantitate de carne egală cu consumul mediu din America. Este de asemenea bine documentat faptul că dieta vegetariană este asociată cu valori mai mici ale tensiunii arteriale. În plus, s-a observat că vegetarienii suferă mai rar de osteoporoză decât cei care consumă carne.

Există numeroase dovezi că aportul de carne în dietă crește probabilitatea apariției cancerului de colon. Este cunoscut de decenii faptul că vegetarienii consumă mai multe fibre alimentare deoarece dieta lor se bazează pe proteinele vegetale bogate în fibre, în locul cărnii, iar acest lucru a fost recent corelat cu scăderea incidenței anumitor afecțiuni, cum ar fi diverticuloza și ateroscleroza. Pare de asemenea adevărat că fibrele vegetale tind să absoarbă anumite substanțe poluante din mediu și să le elimine din organism. Deși consumul de tărâțe ar crește conținutul de fibre din dieta unui consumator de carne, acest lucru nu reprezintă probabil soluția ideală.

Totuși, o alimentație cu carne nu este în mod necesar nesănătoasă. Multe grupuri studiate de Weston Price în călătoriile sale în jurul lumii aveau o sănătate foarte bună, în ciuda unor alimentații alcătuite parțial sau total din alimente din carne. Scrierile antice din India nu interzic carnea, dar recomandă atenție în stabilirea tipului de carne potrivit pentru fiecare persoană. Se pare că multe dintre problemele generate în zilele noastre de consumul de carne se explică în parte din cauza calității cărnii consumate.

Carnea și starea de conștiență
Este interesant de observat că timp de milenii, în India, carnea a fost recomandată în mod traditional ca aliment pentru rajputs, casta războinicilor și a conducătorilor. În opoziție, brahmanilor, care erau dedicați studiului și progresului spiritual și nu participau la bătălii, carnea le era interzisă. Aceste aspect sprijină într-o anumită măsură ipoteza că omul are un potential biologic dual și că acesta poate fi orientat spre un comportament mai agresiv prin consumul de carne. Poate că după mii de ani de evoluție culturală populația din India a descoperit cum să valorifice eficient acest potential.

La carnivore, constituenții din carne neutilizabili formează reziduuri care trebuie eliminate. Această eliminare necesită o perioadă de timp în care carnivorul este mai degrabă lent și greoi. Starea de letargie este denumită în India tamasic și este în opoziție cu starea active, agresivă, necesarp vânătorii, numită rajasic. Cultura indiană clasică, predominant vegetarian, apreciază foarte mult menținerea stării de echilibru (sattvic), care evită aceste două extreme. Se poate ca înțelegerea efectului pe care consumul de carne crudă îl are asupra stării de conștiență să fi determinat atât de mulți învățători din vechime să recomande evitarea ei. Pitaora, care a fost atât un părinte spiritual, cât și matematician în Grecia antică, a scris convingător despre avantajele vegetarianismului, așa cum au facut-o Buddha și alții.

Foarte aproape de efectele pe care ingestia de carne le poate avea asupra stării de conștiență sunt aspectele psihologice și morale ale consumului de carne. Unele persoane obiectează că a consuma carne nu face parte din natura umană. Alt considerent moral este faptul că este costisitoare și nu se justifică din punct de vedere economic. Dintr-o parcel de pământ pot fi obținute de 10 până la 15 ori mai multe protein prin cultivare decât prin creșterea vitelor. Dacă se încearcă furnizarea unei alimentații optime pentru întreaga omenire, economia exploatării pământului devine foarte importantă.

Din acest motiv, trebuie să explorăm natura altor alimente bogate în protein, deoarece nu numai că sunt mai economice, dar pot avea chiar un effect diferit atât asupra corpului, cât și asupra minții.

"Dieta si nutritie" O abordare ayurvedica a alimentatiei / Dr. Rudolph Ballentine