Stresul cronic este probabi, principala cauză a deficienței imunitare în lumea modernă, mai ales în centrele urbane aglomerate din societățile dezvoltate industrial. Corpul uman este echipat pentru a face față cu tipul de stres cu care oamenii s-au confruntat în lumea pre-industrială, când trebuia să aleagă între a lupta sau a pleca.
Glandele adrenale conduc adrenalina în circulația sângelui și schimbă sistemul nervos pe ramura simpatică, când corpul răspunde prin a lupta, a alerga sau alte reacții fizice care presupun energie multă, arzând hormonii simulativi și extra glucoza din sânge, apoi se întoarce totul la normal. Aceste situații apar ocazional, nu cronic, iar când trec, corpul își recapătă energia și echilibrul endocrinelor.
Astăzi însă, aceleași răspunsuri biochimice apar, de sute de ori pe zi și pe noapte, din cauza problemelor de la birou, din cauza problemelor de cuplu, din cauza furiei reprimate, a veștilor proaste sau a televizorului, a expunerii la microunde și câmpuri electromagnetice anormale, a fricii și a altor probleme ale vieții moderne. Biochimicalele se transformă în produse toxice care scad imunitatea și împiedică alte funcții vitale. Sub stres cronic, corpul nu mai are șansa să elimine aceste toxine și să-și recapete echilibrul, energia și devine tensionat, sensibil.
În ultimii ani, stresul a devenit un risc pentru imunitate și unul dintre factorii importanți care provoacă bolile. Din păcate, tendința medicinei moderne este să trateze stresul cu tranchilizante, care ușurează temporar simptomele. Stresul provoacă secreția de adrenalină și cortizon, ultimul fiind un puternic imunosupresant pentru splină, nodurile limfatice și timus. Cortizonul împiedică producția de interferon, un agent imun esențial al organismului. Bolile asociate cu nivelul ridicat de cortizon sunt cancerul, hipertensiunea, artrita, infarctul, infecțiile cronice, bolile de inimă. Boala Parkinson și ulcerul. Stresul joacă un rol de aproape 80% în apariția cancerului.
Cum se poate evita stresul cronic?
Pentru că stresul este un soi de boală mentală cu efecte fizice profunde, remediile sunt tot mentale, tot psihice. Mâhnirea, distragerea atenției, grijile și furia sunt emoții care au efecte oribile asupra funcțiilor corpului. În schimb, secreția de hormoni calmi, liniștitori pot schimba procesul acesta. Dacă mintea poate fi făcută să creadă că un cub de zahăr sau o pastilă de vitamina C este un medicament miraculos, sistemul imunitar este intens mobilizat, dând un răspuns de vindecare în organism. De aceea este importantă autosugestia, pentru a evita stresul. Gândirea pozitivă, axarea pe dragoste și schimbul simplu al obiceiurilor de a rezolva problemele pot readuce entuziasm, vitalitatea și imunitatea sistemului.
Un alt factor efectiv este vizualizarea. Aceasta este o tehnică prin care cei bolnavi, de exemplu, vizualizează cum luptă organismul împotriva bolii, ceea ce în multe cazuri, a dat rezultate miraculoase. Și meditația este o metodă efectivă de a crește imunitatea și de a cultiva puterea gândirii pozitive. Pur și simplu, prin meditație zilnică, i se dă minții o pauză de relaxare.
Deși sună a clișeu, dragostea are puteri vindecătoare. Ea energizează întreg sistemul imunitar, crește nivelul de globuline în sânge și eliberează hormonii fericirii. În schimb, lipsa dragostei poate provoca gânduri negative care produc hormoni ce blochează imunitatea. Într-o societate care nu permite relaxare și lipsa de griji, este esențial să avem grija de sistemul nostru imunitar, de sănătate, iubind și convingându-ne că putem să ne vindecăm. Stresul este mental, vindecarea la fel.