Stres, multitasking, sarcini solicitante specifice joburilor de astăzi, sunt caracteristicile lumii din tarile dezvoltate. Ca si in America sau in alte tari dezvoltate economic, si in Romania, alimentatia este data peste cap de programul de zi cu zi. In locul meselor lungi, relaxante, deconectate de la alte activitati, ne hranim rapid cu sandvisuri, produse care spun ca sunt pline de vitamine sau fibre.
Oamenii mănâncă alimentele preferate si cred că primesc beneficii asupra sănătătii. Orice cercetare de piată arată că preferăm să mâncăm ceva îmbibat cu beneficii asupra sănătătii, decât să luăm suplimente, de aceea alimentele functionale, sau alimentele cu adaos de substante sănătoase, au devenit o industrie productivă imensă.
De exemplu, iaurtul Activia de la Danone. În primul an în care Activia a fost pe piată, a înregistrat mai mult de 100 de milioane de dolari prin vânzări în Statele Unite. Astfel că el este probabil cel mai cunoscut exemplu de produs fortifiat cu probiotice, ceea ce face ca si alte produse să înceapă să fie încărcate cu probiotice. Europa si Japonia au fost deschise spre probiotice de o vreme încoace, dar ce sunt acesti compusi si de ce ar trebui să ne pese de un iaurt încărcat cu ei?
Desi multi cumpărători au fost atrasi de Activia, ei trebuie să le multumească oamenilor din Bulgaria pentru iaurtul probiotic. La începutul secolului 20, cercetătorul Elie Metchnikoff a determinat că o dietă cu produse din lapte fermentat rezultă într-o viată îndelungată si sănătoasă mai ales pentru oamenii care locuiesc la tară. Probioticele (”pentru viată” în greacă) definesc bacteriile care se găsesc în produsele fermentate. Aceste bacterii au o definitie tehnică emisă de Organizatia de Sănătate Mondială – sunt microorganisme vii care, administrate în cantităti adecvate, conferă beneficii asupra sănătătii gazdei.
Dar ceea ce înseamnă practic poate fi confuz. În esentă, cei care sunt de acord cu o dietă cu probiotice spun că ele sunt bacterii bune care sunt necesare pentru intestine, de la reducerea intolerantei la lactoză până la vindecarea infectiilor cu ciuperci. Criticii miscării probiotice totusi, spun că dovezile nu sunt concludente în asemenea afirmatii si că sunt mai multe de spus la mijloc, dar că ar fi imposibil de a umple produsele alimentare cu cantitatea potrivită de bacterii.
Deci, cine stie care este adevărul? Ar trebui să cumpărăm produse cu probiotice sau nu are rost?
Există două tipuri de bacterii, Lactobacillus si Bifidobacterium, care sunt considerate bacterii bune ce intră în intestine si care, în cazul tratamentului cu antibiotice, sunt eliminate odată cu bacteriile rele.
Probioticele par a avea puterea de a lupta cu patogenii si toxinele, de a întări sănătatea intestinelor. Ele pot fi bune si pentru problemele de digestie, diaree infectioasă acută, constipatie. Cât pentru restul presupunerilor, dovezile nu sunt concludente. În timp ce unii cercetători sustin că probioticele sunt eficiente, alte studii sunt necesare pentru a dovedi beneficiile asupra alergiilor din copilărie, infectiilor urogenitale care includ si infectiile tractului urinar, vaginozei bacteriene si vaginitei, infectiilor respiratorii superioare, cancerului de sân si colon sau intolerantei la lactoză