V I T A M I N A E - Vitamina sanatatii
Prin capacitatea sa puternic antioxidanta, vitamina E are un rol deosebit de important si complex in organismul uman. Astfel,prin functia sa antioxidanta, vitamina E protejeaza vitamina A, carotenii si acizii grasi nesaturati impotriva procesului de oxidare, prevenind astfel ateroscteroza si imbatranirea. De asemenea, vitamina E , inlesneste depozitarea glicogenului in ficat si in muschi, inclusiv in muschiul cardiac, intervine in metabolismul grasimilor, al calciului si al fosforului, ca si in sinteza proteinelor si limiteaza producerea de colesterol. V I T A M I N A E si IMUNITATEA
Absenta vitaminei E afecteaza functiile celulelor T deci, activitatea sistemului imunitar. Vitamina E creste atat raspunsul imun innascut, cat si pe cel dobandit. Suplimentarea cu vitamina E este deosebit de importanta in cazul varstnicilor, deoarece, la acestia, activitatea sistemului imunitar este scazuta si sunt mai vulnerabili in fata anumitor bacterii si virusuri. Vitamina E mareste puterea de aparare a organismului fata de infectii, fiind si anticancerigena. V I T A M I N A E si CELULA
Vitamina tineretii si vitalitatii
Previne si incetineste procesul de imbatranire celulara si contribuie la regenerarea celulelor, fiind de aceea recomandata in perioada de convalescenta. V I T A M I N A E si INIMA
Specialistii cardiologi au constatat ca, administrand vitamina E in timpul sau dupa infarctul de miocard, se menajeaza muschiul inimii. Accelereaza si vindecarea bolnavilor ce au suferit interventii chirurgicale pe arterele coronare, scade riscul instalarii ischemiilor cardiace in miocardite, angina pectorala si insuficienta cardiaca, intareste si protejeaza inima si arterele impreuna cu vitamina A impotriva instalarii aterosclerozei, putand atenua chiar si simptomele afectiunilor deja instalate. De asemenea, administrarea vitaminei E duce la importante ameliorari in diferite afectiuni cardiovasculare, in special in durerile cardiace si in starile de sufocare, preintampina formarea cheagurilor de sange si contribuie la dizolvarea acestora. Cercetătorii de la Asociaţia Americană de Cardiologie au descoperit că vitamina E reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge la femei. Administrarea zilnică a unei doze de vitamina E fluidizează sângele şi scade riscul de tromboembolism venos. Actioneaza pozitiv asupra circulatiei sanguine periferice avand rol de protectie la nivelul vaselor capilare; are actiune benefica in arterita, tromboflebita, ulcere varicoase. Vitamina E are si efect diuretic si hipotensiv. V I T A M I N A E si FUNCTIA SEXUALA
Vitamina fertilitatii
Intervine favorabil in reproducere, in asigurarea functionarii normale a glandelor sexuale si a celor endocrine fortificand functia sexuala, amelioreaza ritmul de dezvoltare a organelor genitale la pubertate; Vitamina E este indicata in atrofie testiculara, ovariana si uterina, in impotenta, sterilitate feminina si masculina. Previne avorturile spontane. Lipsa vitaminei E se resfrange in special asupra functiei de reproducere si poate duce pana la sterilitate (atat pentru femei cat si pentru barbati) sau la avort spontan. In acest sens, este recomandata marirea doxei in cazul maternitatii sau menopauzei. Diminueaza, de asemeni, sindromul premenstrual si tulburarile de menopauza. V I T A M I N A E si PIELEA
Vitamina frumusetii
Vitamina E este considerata, alaturi de vitaminele A si C ca fiind vitaminele frumusetii. Vitamina E are rol in regenerarea pielii fiind astfel indicata in arsuri si rani greu vindecabile. Are rol benefic in tratarea eczemelor, acneei si psoriazisului. V I T A M I N A E si MUSCHII
Se cunoaste faptul ca cei care practica culturismul au nevoie de o cantitate mai mare de vitamina E pentru dezvoltarea masei musculare si inlaturarea mai rapida a oboselii. Si aceasta, datorita calitatii vitaminei E de a fortifica musculatura si tesutul conjunctiv. Prin faptul ca imbunatateste capacitatea musculara si intarzie aparitia oboselii, se poate folosi cu succes de catre toti sportivii, in general. S-a descoperit de asemenea ca viatmina E este si un excelent antiinflamator natural. In cazul efortului fizic intens, reduce (alaturi de vitamina C) efectele nocive ale consumului marit de oxigen. Asa ca daca se practica sportul, vitamina E este indispensabila, si cu atat mai mult daca e sport la inaltime (alpinism sau ski). In afectiuni reumatice inflamatorii, distrofii musculare, vitamina E este de asemenea de un real folos. V I T A M I N A E si CREIERUL
Vitamina E protejeaza celulele nervoase diminuand de patru ori riscul bolii Parkinson si este eficienta si in tratarea epilepsiei. La bolnavii care sufera deja de boala Parkinson, amelioreaza crizele prin relaxarea musculaturii. Vitamina E fortifica capacitatile cerebrale si mentale. V I T A M I N A E si A L T E A C T I U N I
APA
Controleaza eliminarea apei din organism PLAMAN
Amelioreaza afectiunile pulmonare. DIABET
Eficienta ca adjuvant in tratamentul diabetului zaharat. FICAT
Asigura protectia ficatului, in hepatita cronica si in cea epidemica OCHI
Eficienta si recomandata in miopia evolutiva, precum si in cazul opacifierii cristalinului si al cataractei. A T E N T I E !!! 1. Procesul de rafinare a uleiurilor determina distrugerea majoritatii vitaminelor, inclusiv deci, a unor mari cantitati de vitamina E continuta in acestea. Prin prelucrarea termica a alimentelor, pierderile vitaminice sunt de 20 % 2. Spre deosebire de celelalte vitamine liposolubile, vitamina E ramane putin timp in corp (se elimina pe cale intestinala, prin bila). Asta inseamna ca, fie chiar in cazul unui supradozaj, intoxicatia cu vitamina E nu este atat de toxica sau periculoasa cum e in cazul vitaminei A sau D. Excesul poate scadea absorbtia vitaminei K si creste riscul de hemoragii. 3. Fierul nu trebuie luat simultan cu vitamina E; este necesara o pauza de 8 ore intre administrarea celor doua. 4. Vitamina E este necesara in cazul folosirii medicamentelor anticonvulsive, a anumitor antibiotice sau hipercolesterolemiante. 5. Clorul din apa de la robinet, laxativele cu ulei mineral, toate acestea necesita sporirea aportului de vitamina E. DOZA RECOMANDABILA
Exprimarea activitatii biologice a vitaminei E se face in miligrame sau in unitati internationale (U.I.). Doza zilnica necesara unei persoane variaza in functie de:
- sex:
Astfel, la barbatii adulti, necesarul zilnic de vitamina E este de 25 mg. Sarcina si alaptarea cresc necesarul de vitamina E . In general, femeile au nevoie de mai putina vitamina E decat barbatii - direct proportional cu varsta si anume:
Un aport sporit de vitamina E le este necesar persoanelor varstnice. De asemenea, ea trebuie administrata nou-nascutilor, pana la aparitia propriei flore intestinale, deoarece laptele matern e foarte sarac in vitamina E. - starea generala de sanatate si regimul alimentar, indeosebi continutul in acizi polinesaturati:
Grasimile polinesaturate au tendinta de a se oxida usor, prin urmare, daca dieta unei persoane este bogata in grasimi polinesaturate, necesarul ei de vitamina E va fi mai mare. In ultima vreme, dupa unii autori, se estimeaza ca, geberal vorbind, necesarul in vitamina E ar fi mult mai mic. Doza recomandabila de vitamina E este de 15 mg de alfa-tocoferol pe zi. In medie, adultii consuma intre 8 si 12 mg de vitamina E zilnic prin alimentatie. Suplimentele nutritive pot prezenta vitamina E in unitatea de masura internationala UI. Datorita diferentei de putere, 15 mg de alfa-tocoferol este echivalentul a 22 UI de alfa-tocoferol - forma naturala sau 33 UI de alfa-tocoferol - forma sintetica. Nu sunt recomandate doze mai mari deoarece poate cauza probleme celor care iau medicatie pentru subtierea sangelui. In plus, organismul poate stoca vitamina E, existand o foarte mica posibilitate sa existe o astfel de deficienta in corpul nostru. DE UNDE NE PROCURAM NECESARUL DE V I T A M I N A E ?
Aceasta vitamina este relativ stabila la caldura, la lumina si in mediu acid, dar foarte sensibila la oxidare in mediu alcalin.
Sursele naturale de vitamina E sunt:
- uleiurile vegetale din floarea soarelui, porumb, soia si masline. - pestele, uleiul de arahide - semintele in general si mai ales nucile, alunele de padure, migdalele dulci, fisticul, semintele de floarea soarelui - soia, avocado,masline - germenii de grau sunt de asemenea surse importante. - cerealele integrale. - legumele verzi: sparanghelul, spanacul, ceapa. Cateva exemple:
Alune: 28,0 mg/100 g Migdale: 26,0 mg/100 g Alune de pămînt: 20,2 mg/100 g Gălbenuş de ouă: 3,0 mg/100 g